Poezii despre candelabru, pagina 2
Șapte
Cârlig de-o numeralogie
Ce leagă zile, ani de-acasă...
Timp de descarc de energie
Pentr-un efort de-un ban pe masă.
Număr de trâmbițe, de taine
Numerotate și-n păcate,
E-un spiritual, e semn de daine...
E ziua de odihnă-n toate.
E fastul biblic, sunt cuvinte,
E-un candelabru, e un duh,
E-o notă de copil cuminte...
Număr de ceruri, de văzduh.
El limitează și minuni,
Numerotează continente,
E magicu-n câștig prin lumi...
E-o cifră doar, eminamente.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
De ce plecăm prea târziu
din aceste depărtări
deschide fereastra
aerul s-a stricat
parcă miroase a iarnă topită
într-un fum vechi de candelabru
descopăr o pasăre si e rănită lânga mine
doar vântul îmi spune ceva
e târziu, vremea ploilor de vară a trecut
vioara s-a rupt de corzile sferei
lumina dansează într-un greiere
parcă ar fi la ora trezirii de dimineață
nu-mi sta degeaba
apa si focul s-au risipit în inima mea
fecioarele au trup de statui
e o lume banală
numai capul pus pe tipsie rezistă la trăsnet
asta-i tot în jocul cuvintelor nu mai e nimeni
toți au fugit prea devreme
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă
Sub fosforescenta sumbră
A unui vechi candelabru
Iată un schelet, o umbră,
Este bardul cel macabru.
Ceasul bate miez de noapte,
Și din negre galerii
Se arată-n triste șoapte
Ai macabrului copii.
Și se-aude ca de clopot
Un glas surd și subteran
Răsunând funebru-n ropot:
Leg am d-an, leg an van d-an!
Iar la jalnicul lor cântec
Glas adânc, lugubre lire,
Din nori naște ca din pântec
Și începe să se-nspire
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Momente" de Ion Luca Caragiale este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
Stăpân
Stăpân al veșnicului mâine
Și al trăindului prezent,
Prohod de vise și de lacrimi,
Etern în sine penitent,
Primesc, m-aplec cu-nchinăciune,
În fața sfântului altar,
Să mă-nfrățesc cu devenirea,
Sorbind din mustul ei amar.
Să-mi fie brațele, pe ceruri,
Un candelabru. Lanuri coapte
Să-mi încolțească în privire.
Și noaptea care mă desparte
De simplul și divinul cântec,
De lumi uitate,-mpărătești,
Să se topească-n pacea lumii,
Sub dezmierdări dumnezeiești.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătoria celor care au așteptat alte trasee
noi
când plecăm pe lună
încercăm trasee neobișnuite
de multe ori alegem
ochii iubitei pe moarte
sau mâinile bunicului
care răsfoiesc o carte
trimitem într-o vizită lineară
gustul de toamnă amară
și așteptăm călătorii
să ne bată în cuie
un candelabru din oase
când plecăm pe lună
alegem la întâmplare
o diagonală terestră care plonjează în mare
și ne obișnuim cu adevăruri
cât nuca de cocos
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boicot
Motto
"Trăiesc o viață fără noimă,
Îmi mor prietenii artiști,
pe stradă, ori sfidând spitalul...
iar din a lor dezmoștenire,
nu mai aud decât finalul,
spre care ei se-ndreaptă triști..."
. Boicot
Motto-ul de mai sus mi-e muză,
(e un citat dintr-un prieten),
plin de un adevăr macabru,
un liliac pe-un candelabru,
dintr-o biserică-n ruină...
ori o capelă...(nu sixtină...)
Se duc, se-ascund prin cimitire,
oameni cu probități morale
și valoroși, asta mă doare,
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu (5 noiembrie 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Popas în Regatul Cuvântului (sonet gândului înaripat)
POPAS ÎN REGATUL CUVÂNTULUI
(sonet gândului înaripat)
Cu glasul slovei dau gandului avânt,
Să-mi pot duce vis pe plai de baladă;
Când scriu pe iarbă, într-o acoladă,
Taina inimi din sacru legământ.
Oaspeților să-ntind masă-mbelșugată,
Gându-n covata sufletului frământ
Și aprind stele în candelabru sfânt,
Pentru o cină binecuvântată.
Pe masă le așez cugetul răsfrânt
Peste pădurea cu-a versului mladă,
Învăluit de-al poeziei veșmânt.
La ospăț invit a rimelor gloată,
Din stihuri să brodez acoperământ,
Când plânsul îngerilor gându-mi scaldă.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stăpân al veșnicului mâine
Stăpân al veșnicului mâine
Și-al creatorului prezent,
Prohod de vise și de lacrimi
În sine, veșnic penitent,
Primesc, m-aplec cu-nchinăciune,
Ca-n fața Sfântului Altar,
Să mă-nfrățesc cu devenirea,
Sorbind din mustul ei amar.
Să-mi fie brațele, pe ceruri,
Un candelabru... Lanuri coapte
Să-mi încolțească în privire
Și firea care mă desparte
De simplul și divinul cântec
Al existențelor cerești,
Să se topească-n pacea lumii
De dezmierdări dumnezeiești.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețe
În noaptea neagră, candelabru sumbru,
Mai luminează visele și viața
Deși visez, visez de-o viață-ntreagă
Simt cum încet, încet moare speranța.
Secundele le văd cum se ridică,
Ușor, precum un abur, către cer
Simt liniște, simt nerăbdare, frică
Și-n zborul lor, cu ele, vreau să pier
Mă-ntorc tăcut la existența noastră,
Dar nu sunt eu, e-o rază de lumină
Care pătrunde printr-o ceață deasă
Acum în întunericul din tină
Și mă trezesc sub un umbrar de nouri
Străin, tăcut, cu lacrimile-n barbă,
Părând că-aștept să se ivească zorii...
Dar mă întreb: de ce atâta grabă?
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replica la poezia "Ocean de iarnă între noi..." de Violetta Petre
Un reumatism mă bâtuie prin oase,
Sunt tepăn, ca pe munte, un ascet,
Să te sărut aș vrea, dar fac grimase,
Că am rămas blocat, ca la balet.
Te-am răstignit cu funii răsucite,
Orizontal degeaba mi te-am pus,
Te-ai dezlegat ușor, căci păsămite,
Plutești ca un balon, de jos in sus.
Câteodată arzi ca o văpaie,
Și rece uneori ca răcitura,
Ca-n zilele când gazele îți taie,
Când nu ai bani să îți plătești factura.
Cu frigul tău mă faci mereu să mor,
Degeaba în genunchi implor iertare,
Să pot să vin la tine-n dormitor,
Îmi pun bocanci și schiuri în picioare.
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!