Poezii despre borcan, pagina 2
Bunica
Cu gândul ei aiurea dus
Se-mpiedica de noi,
Părea un soare la apus
Și dintre astre mai presus
Ne-ntunecat de ploi.
Paltoane aranja-n dulap
Le mângâia a mia oară;
Nepoții își făceau de cap
Când în galop, și când la trap,
Împielițațior, ieșiți afară!
Nostalgic, se uita blajin,
Și se-nchina în sine;
Copiilor li se părea un chin
Până aflau, ca pe-un destin,
Dulceața unde-o ține
Vai, dispărea câte-un borcan,
Cu seva-nmiresmată
[...] Citește tot
parodie de Constantin Ardeleanu, după Șt.O. Iosif
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul rece
Curgea timpul miere din borcan
adică stup pângărit...
Curgea drumul de asfalt negru
prin câmpul părăsit...
Curgea un lichid lăptos spre cer
și ploi de dimineață
coborau mantia de toamnă
peste sat,
din copaci prinși în balamuc...
Cântul rece al nopților ce vin
se așeza lin prelung din lemn,
că la nunta lor,
s-a sădit o stea,
că din stele mii,
multe sunt departe,
și lumina lor se coboara încet
să plângă nițel pe drumul mișel...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privirile ca florile ne ard
Ne-a înflorit timpul în
palme
și privirile ca florile ne ard
printre atâtea cuvinte ce ni se
aștern la picioare
gata doar
de a fi culese pe prima pagină a zâmbetului tău
nu vezi
a înflorit poezia
urmărind mugurii aceștie de cuvinte
și fiecare idee
sosită abia
și timpul
la fiecare ne încape în
buzunarul de la cămașă
când călcăm pe ziare
ticsite de cuvinte
ca un borcan de
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (7 iunie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
în apartamentul meu
care înghite bani în fiecare zi
joc șah cu puricii strânși
într-un borcan cu untură
de balenă de uns spinări de pui
dezgoliți dimineața de vântul
de la est spre vest
mă uit în oglindă și văd colțul
drept plin cu păianjeni-meduză
mut pionul împingând încet
două pătrățele cum scrie
la gambitul damei și mă trezesc
cu puricii plini cu untură patinând
pe tablă i-a părăsit norocul
în apartamentul meu se întâmplă
lucruri ciudate la gura sobei frumos
arcuite în seri târzii și goale
de sentimente arse-n vatră
din visul meu sar scântei-scântei
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mi-ai spus mai demult
că și roboții pot construi oameni
nu te-am luat în seamă atunci
mi-am văzut conștiincios
de spălatul rufelor
(am văzut într-un tutorial
că dacă le pui într-un borcan
se usucă mai repede)
prostul de mine
voiam să te impresionez
cu ceea ce știu să fac
aveam mâncarea pe foc
știam să și gătesc
aveam setările din fabrică
îmi făceam update-uri des
[...] Citește tot
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce spune bunicul șoarece
Luna-i regina sfântă-a huhurezilor.
Ea ține închis păsăretul cel holbat
Într-un borcan până amurgul serii;
Apoi, îi dă drumul la vânat.
Buhele se reped spre noi
C-un fâșâit care-ți dă fiori
Și fără milă-nhață fetițele naive
Și șoriceii neascultători.
Așa că prindeți-vă de raza lunii,
Rugați-vă și-i cereți îndurare:
Lasați-i ofrandă brânză verde
Printre copaci cu frunze rare.
Nu chițăiți noaptea deloc, copii,
Și nu mai roadeți ușa la afumătoare:
Astfel regina bufnițelor ne va iubi
Și nu va mai trimite-acele zburătoare.
poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Summertime sadness
Și uite așa a trecut vara,
apoi
răceala întâmplătoare a inimii tale,
zumzetul de oameni închiși în supermarket
- insecte dezorientate în borcan s-a stins,
marea dezamăgire și plânsul înăbușit în mască,
sârma ghimpată din piept
și planta copilăriei mele deodată.
Au mai rămas doar câteva biluțe de soare jucându-se pe pielea mea ușor malignă.
Câteva râsete de declanșat,
câteva minți de deschis.
Multe, multe rochii nepurtate și cerceii de topaz care n-au strălucit în lumini de festival,
în dinții tăi de lup,
în oglinzile liftului care cobora în pericol.
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nici un răspuns la marea mea de cuvinte
Nici un oftat mai larg decât al inimii păcat
Eu sunt un ocean de emoții sau poate mulțimea aparențelor
De ce nu vrei să mă-nconjori cu flori și sărutări?
Eu, am să culeg visul tău, aripa și destoinicia unei minți neobosite
Îi voi pune inimii un cadou la poștă
Poate că va ascunde alte inimi printre colete rătăcite
O lume, unde se scrie mult și se descrie cu amănunte cele mai urâte sau intime momente
Indecizia mea e una... Prostia ta e sora.. Adormită de vântul de primăvară
De ce vrei să mă-nchizi într-o șină de cale ferată?
De ce? De ce-ul devine un mod de aruncat cu noroi într-un borcan strălucitor ca un diamant.
poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Libertate
Mă întrebam dacă oamenii liberi sunt accesibili
Dacă se opresc să stea cu tine de vorba și să te mângâie
Eu dacă aș fi liberă aș alege să nu fac
Mare parte din lucrurile pe care le fac acum
Eu dacă aș fi liberă nu aș trăi ca o sirenă într-un pahar cu apă
Libertatea de care mă bucur acum
Și cu care nu ezit uneori să mă mândresc
Seamănă cu cea a unui pește într-un borcan închis ermetic
Și aruncat între talazuri
Prin sticla borcanului se văd mii de ochi roșii
Din care tâșnește frustarea unor idealuri marine ratate
Puterea ochilor roșii nu omoară peștii
Îi chinuie scoțându-le mental solzii
Unul câte unul
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Borcan spart
privești adâncul cu o voce ridicată
când te vede înapoi
rugăciunea urlată sacadat pe viață
rănești cu animalele când dai cu piciorul în ușă
sunt prin departe în undeva
agățată de litera carnală
cu sensuri enorme transparente
sunetul ca un suflet umple litera
numai ochii tăi să se bucure de sens
iubind
de ani de zile trupul de sâni coapse munți și râuri
sunt morgane cu buze de fluturi închiși în borcanul limbilor
pe aripile lor nu se mai pronunță
subliminal târâtor șerpuit sensul
dorul îmi macină oasele cu dinți zimțați
autopsia pune doar cuvintele să taie adânc
[...] Citește tot
poezie de Ioana Camelia Sîrbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!