Poezii despre Platon, pagina 2
Plouă Online
Te pup și te iubesc, hai să ne culcăm...
De haine și păcate, zic, să ne decorticăm.
Tu mă ții în brațe, eu te țin de gât,
Vezi că-s friguroasă, să mă dezgheți numaidecât.
Eu mă bag în tine, nu mă dezveli
De atâtea amintiri ce vor a mă înveli.
Să nu-mi lași sânii afară noaptea goi,
Cu ei vom pune peceți dulci, acestor clipe noi.
O mâna îmi plimb prin somnul tău ușor,
Simt acceleratorul de particule și dor;
Închid site-ul online și-ncerc să mă trezesc,
Nu pleca din pat... mai stai... aici plouă...
Te iubesc!
poezie de Stelian Platon (7 iunie 2014)
Adăugat de Stelia Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spânzuratul
Treceam așa, de vânător ce sunt
Cu pușca adormită la oblânc
Pădurea înaltă mă-ncânta
Vânatul mic nu apărea
Și nici măcar vânatul mare
Ascunși de parcă-i sărbătoare
Deodată văd cum legănat de-o cracă
Legat de mijloc c-un cordon
Un țigan. L-am întrebat ce-ar vrea să facă
Și-mi zise c-un imperturbabil ton:
- Ce să fac, rumâne vere,
M-am spânzurat, să-i fac
Pirandei mele o durere.
- Puneți cordonul, prostule, pe gât!
- L-am pus mâncat-aș, da' mă sufoc și-atât!
poezie satirică de Stelian Platon (16 septembrie 2013)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Singuri în cuvânt
Un val de teamă s-așează pe popoare
Scrâșnind, și-nalță tabla aburii pe casă.
Vânt bătrân și blând încearcă o schimbare,
Plimbăreață Luna se-așează pe terasă.
Revino, scumpa mea, e acuma timpul,
Dureri vor sta cu noi la îndelungat taifas...
Se scurge bătucit pe cărări răstimpul,
Iar ora o vom potrivi c-un ecou rămas.
Curați o să ne-ascundem iară în cuvânt,
Vom încerca să îi refacem vieții jocul,
Jaloane albe s-așezăm în crezământ
Și zeul ce ne-a repartizat norocul.
poezie de Stelian Platon (20 august 2015)
Adăugat de Stelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre animate
Cobor în game grele, nu mai știu să cânt
Și nici măcar un zâmbet nu-mi mai amintesc.
Străbate anotimpuri gândul meu înfrânt
Și-ntrebări născute de-atâta nefiresc.
Umbre animate în joc actoricesc,
Crispate, sub bagheta Unui-Nevăzut;
Luminei robi vom fi ce se aerisesc
Cu zboruri bănuite în necunoscut.
Nu peste mult purtând păcatul peste mări,
Cum păsările miresme de bucate,
Încremeniți în viscole de abdicări,
Vom fi doar umbre cu ochii plini de moarte.
poezie de Stelian Platon (17 noiembrie 2012)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Babylon '89
Au venit copiii pe străzi deodată,
Soldații i-așteptau cu lancea ridicată
Și-n ceruri i-au întors
Cu fruntea înghețată.
Zadarnic mă agit, zadarnic îi strig,
Pustiul îi prinde cu gheare de frig.
Soldatul cu lancea mai poate a ne spune
Că Irod-ul copiilor are un nume,
Pe Hristos nenăscut au voit să sugrume.
Speranțele fug cu geamurile sparte,
Mulțimea de cruci de copii ne desparte,
Mă lovesc în urechi muzici fără ton,
Lănci sângerate-ntocmesc un Babilon.
În cimitirul rece de sub urzeala ploii,
Te chem să vezi române
Că iar domnesc strigoii.
poezie de Stelian Platon (16 noiembrie 2009)
Adăugat de Platon Stelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce caut eu...?
Aș vrea să scriu
despre lumi nevăzute,
despre lumea mută de după obloane,
să încarc
cu radicală mișcare
stele somnoroase în Carul Mare.
Să ne-ncălzească o lumină incertă
adunându-ne sub cerul
cu străvezia lui copertă.
Să adun poeții toți de pe Pământ
într-o cetate și un legământ,
și citind cărțile ce nu mai sunt,
să simtă vântul dimineței plângând.
Cu lacrimi să spargă
această vreme rea,
iar eu să răsfoiesc
o altă întrebare grea:
Ce caut eu în viața mea?
poezie de Stelian Platon (24 martie 2011)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu
Eminescu avea ochii căprui,
Părul arcuit în cântări de vânt,
"Băiet" și azi îi lângă izvorul lui,
Sub bolta codrului ascet și sfânt.
Iubirile îi erau născute
Pe rotunda clipă a unui vis.
Parcă plecat doar de minute,
E mai departe azi cu un abis.
Ușa vârstei tale e-ncuiată,
Ca o iertare arată-te din nou,
Mâna-ți candida și cadențată,
Spală secolii cu repetat ecou.
Ascultă strigătul de azi din noi:
În care adâncimi de cer te-ai dus?
Noi spunem generației de-apoi
Că ești un sfânt la masa cu Iisus.
poezie de Stelian Platon din Nu suntem îngeri (9 februarie 2011)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie
trebuie să nu mai fim ieri,
în nicio ipoteză a lui Arhimede, Platon sau Tolstoi
rătăcind în albastru pe traiectorii false
cu sinapse sângerânde.
să plecăm fără să cădem în tăcerea golului,
trebuie să nu mai fim în ochiul copacului retezat,
să nu mai dăm dimineții un nume
și orei tic-tacuri grăbite.
devenim o tăcere dizolvată pe marginea sferei
de nu apare o trezire cu alte simțuri
scoțând inima din piatră,
pentru iarbă, pentru ploi, pentru cer, pentru pământ,
pentru tot ce-i lângă noi,
trebuie să nu mai fim ieri.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai bine
Din Fructul Cunoștinței
Nu mai vreau să mușc,
Destul l-am savurat o viață-ntreagă,
Și-am tot văzut Idei, în lung și-n lat,
Pe Platon, Shakespeare sau Voltaire
I-am recitat pe scena cea mai 'naltă.
Mai bine gust o prună, o caisă, o cireașă,
Sau chiar o pară aromată,
Căci și acestea au dulceață
Și miez de aguridă pe sub coajă.
E-hei, foarte-nțelept grăit-a Coheletul,
În dizertația-i savantă!
Sunt mult mai fericiți,
În astă existență efemeră și ingrată,
Nu cei care-au mâncat vârtos tapuah,
Ci mai degrabă, para dodoloață.
poezie de Daniela Reghina Onu din Pași printre pietrele Sionului (august 2011, București)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suprema așteptare
Cu mine-am plecat în singurătatea mea aleasă
Și-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă,
Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele,
Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele
Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile,
Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile.
Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară,
La geam așteaptă moartea inutil ereditară.
Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă,
Destinul cosmic m-mparte anticipat în două:
Jumătate suspin acasă la noi în grădină,
Jumătate înfrânt de dor într-o lume străină.
poezie de Stelian Platon (22 mai 2017)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!