ploua

Nefiinţă

pietre tocite de timp
prin mulţimi
încet ele trec
şi-n umbre se duc
greoi
în uriaş şuvoi

râul vieţii curge
pe străzi
iar eu mut
mă lovesc
de pietre de râu
care mă dor

clădirile se-ndoaie
în mine
şi plouă cu fum-cenuşă
în picături uriaşe
din propria-mi respiraţie
care mă sufocă

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea senină

Plouă cu vise
peste candela aprinsă
făclie nestinsă
din poemul de dor
izvor nesecat...
stropi din râvnita nemurire
în depărtarea,
unde liniştea senină
este cântecul
pe care-l ascult
chemări răscolitoare
din univers
închid ferestre reci
din anotimpuri apuse
trăiesc visul miilor de clipe
mulţimi de forme
din spaţii astrale
umplu cerul nopţii
iubesc zâmbetul tău
când eşti aproape.

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stergar bucovinean

Să aflu adevărul, si sus în munti am mers...
A cui e oare mâna ce tese-n Univers?

Acuma stiu – de lucru când iar s-a apucat,
Să teasă si să-ntindă pe cer stergar vărgat,

Ea lasă draperia de nouri drept în jos!
E, tunetul, bărbatul ce pleacă mânios...

Cât plouă, după nouri prin spată a trecut
Multicolore fire, si-i gata de tesut,

Mătăsuri diafane, lumină, funigei...
E, fulgerul, suveică la îndemâna ei!

Si mult apoi, furtuna în zare pân' s-a sters,
Ea tot mai mânuieste suveica-n Univers!

poezie celebră de Eusebiu Camilar din Călăretul orb, 1975
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să ne botezăm mişcările

ea
este londoneza mea de apă
are pardesiul ţuguiat la buze

bricheta ei ascunsă în deget
trezeşte ţigara din somnul lung

parcă plouă de când m-am născut
sunt sigur că
în noaptea asta visele vor veni înot

în dormitorul nostru fereastra va da înăuntru
unde
lumânarea va pipăi galben
tavanul

numele ei va sta întins pe spătarul scaunului
al meu ghemotoc la glezna patului
vom avea o singură carapace de piele
sub bolta cearceafului

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Ciobanu
Adăugat de Ştefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci cand ploua

“Asculta” imi spuse ploaia
si-mi deschise fereastra
din suflet…
si undeva in adancul noptii
se auzea clar
fosnetul unei inimi
batand ritmic
intr-un colt de univers
palpitand.
Asa ca mi-am adunat in graba
toate tacerile,
visele si amintirile
gasite pe pamant
le-am daruit celeilalte,
asteptand.
Si am ascultat din nou
Sub streasina ploii
Ecoul se intoarse
Plin de parfum
Insa mut.

[...] Citeşte tot

poezie de Monica Danila
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg antic

Havuzul din dosul palatului mort
Mai aruncă, mai plouă, mai plânge -
Şi stropii căzând, în amurg, iau culori:
De sineală, de aur, de sânge.

Pluteşte un lanţ de lebede albe,
Iar visul din parc în lac se răsfrânge -
Amurgul pe lebede pune culori:
De sineală, de aur, de sânge.

Uitate, statuiele albe privesc,
Albe visând c-un aer ce plânge -
Şi lasă amurgul pe ele culori:
De sineală, de aur, de sânge.

poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românca de la Griviţa

Un şanţ se-naintează spre groaznica redută,
În el, din zori, românii primesc ghiulele mii,
Ş-aşa ploua cu glonţuri, cât ei rămaşi o sută
Se-ntreabă între dânşii de-s încă printre vii.

Alăture-o româncă, expusă-n nepăsare
La tot ce duce moarte cu zvon nepomenit
Găteşte-o mămăligă fierbinte de gustare
Într-un ceaun de schijă sub dâmbul prăbuşit.

O-ntreabă căpitanul: "Leliţă, nu ţi-e teamă
De bombe, de şrapnele ce zboară-n jurul tău?"
Răspunde româncuţa: "Nici nu le bag în seamă.
De lucru au şi ele, de lucru am şi eu!"

poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bloc

Ce mai tună,
ce mai plouă!...
cântă doamna de la nouă
la pian;
Un vecin îşi bate soaţa,
altul îşi pune faianţa,
dimineaţa de o treci;
La etajul şapte-i meci,
strigă în cor vecinii: uraaa!
tropăie, pe scări, copiii
şi mai dau, din când în când,
câte o minge de-a dura.
Liftul s-a stricat, la opt,
urcă, transpirând, vecinii
şi înjură, câte unii:
fi-v-ar liftul păcătos!
La intrare...
geamuri sparte, uşi trântite,
minţi rămase ne-ncolţite
şi... mutate-n bloc.

poezie de Aneta Timplaru Horghidan (2015)
Adăugat de Iany
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un nou început

Vreau să plec, să fug cat mai departe!
Să uit, să uit că trăiesc într-o lume plina de...
Vreau atunci când sunt liber,
Roua dimineţii să îmi aducă linişte şi speranţă.
Şi afară când plouă, stropii să fie fericire;
Şi durere şi suferinţă să nu existe,
Vreau ca totul să fie o armonie;
Vreau iubirea şi pasiunea să fie fundamentul unui nou început,
Vreau soarele când apune, să simt că o zi minunată a luat sfârşit
Şi fără gânduri dureroase eu o nouă zi aştept.
Vreau să trăiesc, asta vreau!

poezie de Rareş-Mircea Jiga (octombrie 2014)
Adăugat de Rares Jiga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, Dumnezeul meu

Mamă, Dumnezeul meu,
Prima lacrimă de mine
S-a ivit în ochi la tine,
Ţi-a părut aşa de bine
C-am venit pe lume eu.

În această seară tristă, plouă, plânge Dumnezeu
Sunt aşa de singur, Mamă, şi ce dor îmi e de tine!
Oare mai trăieşti măicuţă, să-ţi mai fie rău sau bine,
Ca măcar un ochi pe lume să plângă şi pentru mine
Când mi-e teamă sau mi-e greu,
Mamă, Dumnezeul meu!

poezie de Marius Robu din Drumul robilor (25 noiembrie 2000)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!