femeie poezie

Poezie nebună

când eram lan de grâu
în gura mănoasă a unui om
de treierat mă legănam şi eu
descreierat umbla şi el
când vorbea când scria

cu bobiţe de salivă în capăt de vers (?!)

despre amorul adeziv al vieţii sale
despre amidon... şi eram
împreună o poezie nebună
ne
modificată genetic

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa, o frumoasă poezie

Viaţa e ca un val de mare
Care se izbeşte de un mal stâncos.
Ea este o rază de soare
Care luminează un chip frumos!

Viaţa e extaz şi agonie
Care continue la infinit.
E o frumoasă poezie,
Scrisă pe o lamă de cuţit!

Viaţa e un spectacol,
Unde joacă un singur actor.
E şi o bună carte....
Citită de un simplul muritor!

poezie de Vladimir Potlog (9 august 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi caldă de toamnă

E o zi caldă de toamnă
Şi eu vreau să scriu o poezie.
Despre o frumoasă doamnă,
Care cu privirea ei, sufletul îmi mângâie.

Vreau să scriu un vers frumos
Despre o simplă femeie,
Care mi-a întors lumea mea pe dos
Şi mi-a aprins în inimă a dragostei scânteie.

Buzele ei dulci- amărui,
Vreau să le sărut de mii de ori.
Căci au gust de gutui
Şi parfum de stropi de ploi.

O iubesc la nebunie!
Pe această splendidă doamnă.
Ea e ca o melodie
Cântată într-o zi caldă de toamnă.

poezie de Vladimir Potlog (12 septembrie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă tu, femeie, să-nflorească lutul!

(poezie dedicată cumnatei mele, în avans cu o zi, de ziua ei)

Primăvara asta e doar pentru tine,
Chiar dacă suspină verdele sub gene.
Stau îngenuncheate flori sub ghilotine
Şi-i pustiu pe stradă, linişte-n poiene.

Cântă, tu, femeie, să-nflorească lutul!
Glasul tău vibrează de iubiri uitate.
Calcă peste noapte, naşte începutul,
Lăstărind lumina, chiar pe jumătate!

Roagă-te la lună, cerul să te-asculte,
Când se pierde zborul printre dezolanţe!
Nu lăsa amurgul, mersul, să-ţi insulte
Şi nici vorba dulce să-ţi tacă sub gloanţe!

Şi când oboseşte aerul pe buze
De atâtea noxe şi blesteme grele,
Cheamă dintre stele, obosite muze,

[...] Citeşte tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie şi mamă

Femeie şi mamă iubeşte etern
Şi ziua şi noaptea şi Ra şi Infern
O lume se-nchină la numele ei.
E maica luminii, ea-i plânge pe-acei

Ce lacrimi de stele i-aduc la altar
Şi rugă curată în suflete – dar
Vin mame cu prunci la ea să se-nchine
Plâng taţi la icoane şi mame creştine.

Cinstită femeie, în numele tău
Mai lasă pământul de-acum, Dumnezeu,
Mai lasă lumină şi zâmbet şi flori,
Mai lasă iubire şi cer fără nori.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista "Uniunea Artelor"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie nelegitimă

În acea seară în care am făcut dragoste
imaginară cu tine,
nu am fost prudentă
şi, după un timp, mi s-a umflat mintea;
să ştii că, în urmă cu două nopţi,
cu dureri chinuitoare,
mi s-a născut o poezie nelegitimă;
va purta doar numele meu,
dar seamănă cu tine, are aerul tău străin;
în timp ce nu bănuieşti nimic din nimic,
să ştii că ţi s-a născut o fiică.

poezie de Vivian Lamarque din Teresino (1981), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai scriu o poezie

Când mi-este dor de tine,
În liniştea târzie,
Cu lacrimi şi suspine
Mai scriu o poezie.

Sub clar de lună plină
Aş vrea să-ţi simt căldura,
Dar tot ce mă alină
E ritmul şi măsura.

Tânjesc să-ţi aud glasul
Ce mă-ncânta odată,
S-admir cum calcă pasul
Ca rima încrucişată.

În ochiul tău şăgalnic
Să văd tot universul...
Ah, totul e zadarnic
Mi-a mai rămas doar versul.

poezie de Octavian Cocoş (5 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu capul în nori

petrec revelionul pictând
o poezie de amor
acasă pe bucata de covor
îmi trec sticla de jidvei
din stânga în dreapta
şi din dreapta tot în dreapta
nu pot ridica sticla cu stânga
ţin penelul sau markerul
ultimul bust de femeie
a devenit cât de poate de real
e sărbătoarea unui burlac
mirosul de brad vine de afară
prin geamul larg deschis
ultimul revelion l-am trântit
pe canapea de plictiseală
a venit lângă mine sub masă
sticla de whisky contrafăcut
am vărsat-o-n pantaloni

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elena-Camelia

poezie dedicată fiicei mele

Eşti veşnic o floare de colţ
Lucire de lună, în negrele nopţi
Eşti basmul luminii ce-n vis
Nuntire de taină –
Ai descris.

Culoare de miere şi spic
Ambrozie, aur, argint
Minune, mister, melodie
Elena- etern poezie
Lumina iubită în cale
Iubirea, născută sub soare
Această fiică frumoasă.

acrostih de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou de Van Gogh

Femeie străină de un veac te aştept
În coliba iernilor flămânde
Tu eşti plecarea mea spre niciunde
Când magnolia serii îmi fumegă în piept.

Foşnesc în trupul tău ţinuturi migratoare
Văd umbra nemorţii alunecând pe sub uşă
Sunt stafia mea îmbătrânind în cenuşă
Sub lacrima stelei de mare.

Coboară din rama vechilor muzee
Femeie străină de aştept de un veac
Istovit te strigă ochiul meu sărac
Alergând spre tine – eternal femeie.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!