Poezii despre suntem doua libertai, pagina 18
Iubire magnetică
Suntem ca magneții, mereu în mișcare
Etern ne atragem, cât putem de tare
Ne mai și respingem, când stăm spate-n spate
Dar când ne întoarcem e o unitate.
Forța noastră mișcă soarele, pământul
Împreună suntem puternici ca vântul
Eu sunt polul sud, tu ești polul nord
Inimile noastre-s în deplin acord.
Că-mpingem sau tragem, forța nu dispare
Forța e iubirea care moarte n-are
Suntem ca magneții de pe frigider
Iubirea ne leagă ca un pod de fier.
poezie de Caleb K. Loo, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre magnetism
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre poduri
- poezii despre moarte
- poezii despre mișcare
- poezii despre inimă
- poezii despre forță
- poezii despre fier
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Tu si eu
sa prindem acest vis
desprins din Paradis
si sa-l legam de inimile
noastre
tu si eu
doua raze de soare
sarutandu-se
doua pasari paradisiace
care zboara peste vazduh
lovind cu aripile norii.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre rai, poezii despre visare, poezii despre nori, poezii despre aripi sau poezii despre Soare
Indragostiti
Suntem atât de prezenți în timpul
care tocmai a trecut, încât trecutul
îl putem numi acum prezent.
Suntem atât de plini de visele din zi,
încât cele de noapte sunt nule,
rămânând mereu în gândul nostru
ca și cum ar fi azi.
Suntem pe zi ce trece mai îndrăgostiți
de ziua de ieri, deoarece clipa trecută
valorează mai mult decât cea viitoare
și sperăm.
Sperăm ca visele din seara asta
să le avem și mâine,
îndrăgostiți fiind mereu
de NOI
poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre trecut, poezii despre prezent, poezii despre viitor, poezii despre timp, poezii despre seară, poezii despre noapte sau poezii despre gânduri
Cântec de dragoste
Cum îmi pot ține sufletul să nu-l atingă
pe al tău? Cum să-l înalț deasupra ta
spre alte lucruri?
O, cum l-aș așeza lângă altele pierdute-n
întunericul străinei liniști, ce nu cutremură
când adâncimile ți se freamătă.
Dar tot ce ne atinge, pe tine și pe mine,
Ne-mpreunează-ntr-un arcuș
care pe două corzi o notă scoate.
Pe care instrument suntem întinși?
Și care virtuos ne ține-n mâini?
O, dulce cântec.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- citate de Rainer Maria Rilke despre întuneric
- poezii despre suflet
- poezii despre mâini
- citate de Rainer Maria Rilke despre mâini
- poezii despre muzică
- citate de Rainer Maria Rilke despre muzică
- citate de Rainer Maria Rilke despre iubire
Am uitat să devenim
Uită-te! Vezi? Am uitat să devenim.
Ni se spunea despre întreg cândva
În același mănunchi cu lumina.
Două lumi ar fi trebuit să strige
Una către cealaltă.
Să cânte culegând apă din râuri
Plăpând.
Visam într-un zarzăr înflorit,
Cu picioarele legănate,
La ceva ce de ochii tăi e străin.
Te apărai de bulgări de zăpadă
Cu fularul peste nas - miros de frig -
Râsul ți se auzea din curtea școlii.
Acum mi-e frică de evident
Îmi spun singură povești
Înainte de culcare.
Îmi duc mâinile la umeri
[...] Citește tot
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre lumină, poezii despre devenire, poezii despre învățătură, poezii despre școală, poezii despre zăpadă, poezii despre zarzări sau poezii despre sperieturi
Plimbare cu trăsura
Te-aș invita iubito-n trăsură pe la șase
Să facem o plimbare cu storurile trase
Când soarele apune în suflete solemn
Trăsura e din cronici și caii sunt din lemn
Avea zapis, plimbarea-i permisă doar pe seară
Dar vezi că vizitiu-i ca la muzeu, din ceară
Și se ferește strașnic să calce pe termite
Căci datoria lui atât e: să imite
Cum și noi suntem două plăpânde imitații
De care n-au să știe vreodată invitații;
Să-ți ceri bilet de voie căci părăsindu-ți locul
Figura de ansamblu, n-o afectează jocul
Să-mi spui ce ai e spus discret și pe șoptite
Cum picură tăcerea în seri din stalactite
Să te menții în formă, vom merge doar la trap
Aș vrea să fii atentă și semn să-ți fac din cap
Că inima nu are de ce să ne palpite:
Noi suntem manechine cu arcuri ruginite
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre plimbare, poezii despre muzee, poezii despre modeling, poezii despre lemn sau poezii despre jocuri
Instantanee
Mâzgălesc aici curcubeie extravagante.
Apari și tu pe-acolo, trecând în pas săltat către școală.
Suntem aici, îndepărtându-ne-n derivă unul de celălalt
ca două baloane dezlegate.
Sunt aici, creând "artă",
fredonând în penumbră,
mai palid decât crinolina lunii,
ignorându-ți fața.
Pe-acolo tu pleci,
în dantele diafane,
provocând un colaps în inima altui bărbat.
Brusc, incredibil, el este aici,
luându-mi locul.
poezie de Michael R. Burch, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bărbați sau poezii despre artă
Origini incerte
Din două universuri, care ți-e cel mai sfânt;
Necunoscutul nimeni râvnit din neștiință
Sau semenii ce-i știi culcați demult, pământ,
Rămași de rădăcini, să ne sorbim conștiință?
La praf stelar țintim ne căutând origini
Și apăsat călcăm strivind uitate vise
Sub tălpile-n oglindă, pe luciul spart de spini
De la săgeți solare se răcorind 'n abise...
Ne retopim perpetuu din sevele străfunde
Resuscitând nutriți de-un însămi canibalic,
Ne pogorând la rând meteorite arzânde
Înfrățind zbor cu scormon de sapiens animalic.
Nici nu-i mister, în esență e punctul de plecare
De unde raza-ncepe se percepând privire
Ce-ar releva ce suntem; noi, Univers se pare!?...
Arar ne amintind că-i suntem contopire.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre trandafiri, poezii despre tată, poezii despre superlative, poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre sacrificiu
* * *
Acum realizez cât de complicitate sunt relațiile umane!
Cât de dificile!
Cât de greu de păstrat!
Cât de puțin oferim!
Cât ne pierdem în Noi!
Cât de mult vrem!
Cât de mult nu știm ce vrem!
Cât de nehotărâți suntem!
Cât de neîncrezători!
Cât nu știm să iubim!
Cât și de câte ori nu vedem iubirea celuilalt!
Cât de imperfecți suntem pe drumul ce îl vrem perfect!
Chiar și cât ne pasă de Noi,
Suntem de multe ori,, orbi" și chiar,, goi"!
Cât și mai cât poate spune tăcerea!
Cât, cât, și mai cât ne vom pierde!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre perfecțiune, poezii despre neîncredere sau poezii despre imperfecțiune
Nu Te duce de la noi
Gadareni suntem Isuse
plini de patimi și nevoi
suntem inimi desupuse
Te-am gonit, dar o, Isuse
nu Te duce de la noi!
Plini suntem de fapte rele
și-al păcatului noroi,
gemem sub necazuri grele,
nu ne părăsi în ele
nu Te duce de la noi!
Nu Te duce, fără Tine
suntem orbi, flămânzi și goi,
ia-ne tot ce-avem mai bine
toate n-au un preț cât Tine
nu Te duce de la noi!
N-asculta pe-aceia care
și-azi Te-alungă iar-napoi;
Arse-n dor de vindecare
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, citate de Traian Dorz despre plâns, citate de Traian Dorz despre iubire, citate de Traian Dorz despre inimă, poezii despre dor, citate de Traian Dorz despre dor sau poezii despre armată