Poezii despre spirit, pagina 18
Spirit hotărât
să îndestuleze cămările slavei
predică freamătul statorniciei
nevoindu-se
în corul peticitei credințe.
Lângă sfetnicul orb
al ecoului murdărindu-se
de aurul amăgind
urmele elocinței,
pâlpâirea spinoasă a trădării -
țese armuri de vid
pe care îmbrăca-le-vor
înrăitele confuzii.
Farul de la marginea deznădejdii
spintecă pântecul zeloasei așterneri
a memoriei naufragiaților
în tiparul tainic
al învolburării.
Bucurii ridicole îndeamnă
tihna silnică a înstrăinării
spre depărtări păzite
[...] Citește tot
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La cafeneaua literară
m-am trezit fericită în brațul dimineții
sunt pregătită pentru cafeneaua literară
unde am să întîlnesc minunății, poeții
cu spirit de înțelepciune rară.
cafeaua nu-i amară cuvintele sunt dulci
poezii de suflet să-mi încarce ființa
jocul literelor prin fantezii de prunci
aduce în prim plan arta și știința.
metafore și rime ordonate-n pereche
fac luminile să zâmbească pe chip
melodia timpului vibrează în ureche
fără prejudecăți din negru arhetip.
poezia-i ruptă din cunoașterea străveche
cel mai sensibil, sufletesc prototip.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Operă poematică
minunea plămădită dintr-un vis stelar
noaptea mă inspiră să cochetez cu versul
sufletul și inima le-a umplut cu har
la zbucium și tristețe să găsesc reversul.
adâncimea iubirii derivă din reală magie
profundă precum marea gătită cu perle
complex universal completat de-o regie
în spectacolul vieții unde cântă mierle.
fluxul creației mă menține pe val
porniri pasionale sfârșesc într-un poem
infinitul fericirii mi-e aproape, ideal
cu lumini îngerești -sculptură pe totem.
ardori afective le transpun scriptural
operă plămădită de un spirit boem.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul liliputanului atotștiutor
A ta înțelepciune îmi taie răsuflarea
cum acul de albină ucide-un elefant,
și când mai strigi spre mine, mă sting tăcut ca boarea
ce scade-n bâzâitul unui bondar pedant.
Te-ascunzi în stupi de aur, te crezi mai petulant?
Cunoști orice în lume, stăpân ești peste zarea
întinsă, și pe toate le-aduni cu-al tău liant,
găsind că ai la mână esența și culoarea?
Un impostor de clasă! doar le mânjești sudoarea
mai greilor în spirit; ce iz irelevant
ridică-a ta asprime - ți-e slabă încruntare,
dar chiar de mintea-ți pare lumină de savant,
te vâd în neputința ce-ți crește micșorarea,
și-n zumzete pierdute ajungi mai enervant.
sonet de Ionuț Popa (6 decembrie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Imnul ploii
nori albi pufoși se perindă pe cer
pregătesc o ploaie să scalde pământul
în stropii reci, limpezi zădufurile pier
și arborii triumfă, îmbunează vântul.
au și naturile dorințe de-mplinire
ca oricare om dornic de vise mari
eu trăiesc ca arborii freamătul în fire
dar eu sunt efemeră, stejari-s seculari.
fără ploi mirene viața ar fi pustie
planeta s-ar încinge cu focul din infern
soarta lumii ar fi dramatică stihie
dar Dumnezeu ne este salvatorul etern.
compun imnul ploii să răsune în glie
ploaia este vitală cu spirit matern.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avânt netulburat
am poezia nu sunt spirit stingher
un noian de slove am ridicat la stele
am brazdat cu iubire al nouă-lea cer
stele fericite cântă în nervurile mele.
lumini îngerești s-au așezat pe frunte
ard precum o torță în noaptea albastră
peste volburi de trăire am ridicat o punte
am trecut oceane cu aripa măiastră.
jubilez îndrăgostită de viață mereu
splendorile naturii în suflet le-am strâns
vise de implinire sunt sangvin minereu
cu care mă avânt în spațiu necuprins.
cu emoții vaste descriu trecutul meu,
cu învățături de seamă timpul m-a surprins.
poezie de Floarea Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avânt netulburat
am poezia nu sunt spirit stingher
un noian de slove am ridicat la stele
am brazdat cu iubire al nouă-lea cer
stele fericite cântă în nervurile mele.
lumini îngerești s-au așezat pe frunte
ard precum o torță în noaptea albastră
peste volburi de trăire am ridicat o punte
am trecut oceane cu aripa măiastră.
jubilez îndrăgostită de viață mereu
splendorile naturii în suflet le-am strâns
vise de implinire sunt sangvin minereu
cu care mă avânt în spațiu necuprins.
cu emoții vaste descriu trecutul meu,
cu învățături de seamă timpul m-a surprins.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă pentru arbore genetic (sonet)
RUGĂ PENTRU ARBORE GENETIC
(sonet eroilor războiului)
Trimite, Doamne, Lumina divină,
Din făclia Învierii desprinsă,
De spirit viclean să nu fie stinsă
Prin noaptea minții, când moartea domină.
Mai lasă poarta Raiului deschisă,
Pacea pe Pământ din el să revină
Pe timp de război și în veci să țină,
Cât flacăra vieții este aprinsă.
Spulberă perdea de cenușă ninsă,
Când de sub ea strigă obștea creștină,
De focul armat a nu fi cuprinsă.
Te rog, revigorează rădăcină
Mistuită de fiara neînvinsă,
Ramul de neam mai falnic să devină.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine/ Editura Libris * Creator (2019)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul de timpul vieții
DORUL DE TIMPUL VIEȚII
(sonet timpului)
Prin timpul vieții străbat cu soarta mea
Învăluită în ceață și geruri,
Ce îmi înalță sufletul spre ceruri,
Lângă străbuni o veșnicie să stea.
Voi duce dorul vieții în eteruri,
Că-n colț de suflet dăinuie iubirea
Și făclie luminând amintirea
Din rodnice și glorioase vremuri.
Pe podul către veșnicie trece
Convoiul sentimentelor duioase,
Ce-n Universul tainic mă petrece.
Din dor de viață cresc ramuri stufoase,
De laur, menite să îmi vindece
Spirit zburător spre zări luminoase.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Sonete dedicate (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tunet, primăvara
Tunet, primăvara, ploi cu acid -
în oul lumii se mișcă un spirit lucid.
Legată la detectorul de minciuni am uitat:
Embrionul de diamant necopt l-am purtat?
Am mințit crezând că-n noapte e miez,
că osul contine migdală, diez.
Că pasărea galben-roșie, fără liră,
dansează și cântă, dar nu respiră.
Că am fost jumătate om, jumătate opt, un optaur.
Dar nu am mințit îmbrăcând Lâna de Aur.
Cui îi pasă de toate astea, îmi ceri:
Lasă-l pe ieri, pune mâna pe Voltaire.
Tunet, primăvara, Volt ieri, Volt azi, Volt iezi...
Uite cum din nou te electrizezi.
poezie de Grete Tartler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Umor si satira in literatura araba clasica. al-Gahiz al-Hamadani al-Hariri. Antologie" de Grete Tartler este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar