Toate rezultatele despre fulgere apoi tunet, pagina 18
Doar pentru tine
Ploaie de lacrimi am văzut
picurând
din cerul ochilor tăi...
și m-am gândit
la furtuna din suflet.
Gândul că-ți sunt tunet
și fulger
mă întristează.
Vreau să-ți fiu doar curcubeu
de speranță,
dragoste
și mult dor.
Să-ți fiu răsărit în fiecare dimineață
când mă privești
și potecă spre bucurie.
Seara să fiu apusul supărărilor de peste zi
iar noaptea, înger păzitor peste
visele tale...
poezie de Angelina Nădejde (15 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Privește marginea stofei și apoi cumpăr-o; privește mama și apoi însoară-te cu fiica.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul beat de roze
De roze e beată grădina
Cu tot ce se află-mprejur
E beat și cerescul azur,
Și zâzâie, beată, albina.
Se clatină parcă lumina,
Un tunet e simplu murmur.
De roze e beată grădina
Cu tot ce se află-mprejur.
Dar iată
A mea nu e vina
Chiar eu, în gentil trubadur,
Visând, lângă-al apei susur,
Mă schimb, așteptându-mi regina
De roze e beată grădina.
rondel celebru de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casabianca
Pe puntea-n flăcări e-un băiat,
Când toți au cam fugit;
Și focul de pe cuirasat
Pe morți i-a învăluit.
Cu toate-acestea demn stătea,
Sfidând vântul ostil;
Făptură vajnică era,
Cu formă de copil.
Și nu fugea de fumul gros,
Căci tatăl nu i-a spus;
Dar tatăl, mort, zăcea pe jos
Și glasu-i era dus.
El îl chema, "Zi, tată, zi
Aici am terminat?"
Dar căpitanul n-auzi
Că fiul l-a strigat.
[...] Citește tot
poezie de Felicia Hemans, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atât de tânăr
Atât de tânăr sunt. Vreau fiecărui sunet,
ce trece lângă mine, să-i dau a mea ființă,
și în a vântului atât de dulce tunet,
asemenea cățărătoarei plante zvâcnet,
vreau dorul să se-anine-n cuviință,
De orice armură ființa-mi dezgolesc
să simt cum pieptu-mi se lărgește,
căci este vremea să mă pregătesc
de drumul mării unde-o să găsesc
acele țări spre care mă gonește.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke (28 noiembrie 1897, Berlin-Wilmersdorf), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se scriu destine
Ard blesteme în frunze,
cuțitele nopții
au ruginit în fântâni.
Cineva a spart un ochi,
de aceea pasărea
nu-și mai știe zborul,
iar copacii se lovesc între ei
cu gheare de fulgere.
Se scriu destine
cu litere îngroșate-
în sufletele acestea
mereu e întinsă masa
la care petrec doar zeii.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtună de vară
Aleargă nebună
Se zbate și urlă,
Crengi le apleacă
Nori se adună,
Lumina o fură,
Nu știu unde tună
Pământul îl udă,
Se zbuciumă tare
Liniște n_are
Vânt se-ntețește,
Cerul troznește,
Fulgere cad,
Cer despicat,
Frunzele zboară,
Haos afară.
Si brusc s_a oprit,
Cer limpezit
Furtună de vară...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câmpia electrică
Ce tânăr trup,
în largile-anotimpuri
aleargă cu ploile-n
țărână neîncepută
a câmpiei?
Ce nori hidoși se-ascund
prin văile cerului
târziu,
peste noi să cuvânte?
Am văzut vulpi alergând
printre fulgere,
păsări țipând în strânsoare.
Statuie de piatră
și teamă am fost,
în câmpia electrică
pierdută-ntr-o seară.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Năluca
Lovită de fulgere e,
Ca iarba de-o rea secere
Adusă de ielele maștere,
Această-nfricoșată noapte
Cu stelele crucificate
În chiar inimile noastre
Toate.
Și ziua încă-i departe,
Mult dincolo
De tot și de toate,
Mai departe,
Unde ochii pădurii mai cată,
O dată și încă o dată,
Năluca fetei
Cea mai întristată.
poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În aura destinului
Visele se succed,
iubirea ne cuprinde,
inimi se topesc,
trupuri ard mocnit,
rațiunea se îmbată,
ochii înfocați se caută,
cad șiraguri de gânduri,
vorbele adunate din tunet
se prind în lanțul de dorințe;
sub tălpile desculțe,
firul ierbii crude
pictează destine de smarald,
buzele aprinse de maci
caută roua răsăritului,
sentimentele se adună
în aura destinului.
poezie de Liliana Roibu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!