Epigrame despre sora mea iubita, pagina 17

Când vrei măiastră sus pe scenă
Să fii iubită peste poate,
Eu mă întreb cu care genă
Tu ai ştiut să dai din coate!

Te-am trădat în "ţări străine"
Ca proza, poezia, dramă,
Dar azi mă-ntorc (spăşit) la tine,
Iubită, scumpă epigramă!

Judecându-ţi conduita
Văd că ai puteri cam slabe,
Pentru că-ţi doreşti iubita
Transformată chiar în boabe.

Iubita lui, cu mult elan,
Prin toate fazele îl trece,
Întâi l-a-ntinerit c-un an,
Şi-apoi l-a-mbătrânit cu zece.

Iubita lui, cu mult elan,
Prin toate fazele îl trece,
Întâi l-a-ntinerit n-un an
Şi-apoi l-a-mbătrânit cu zece.

Iubita mea, de astă dată,
La munte n-a venit cu mine,
Că e de două luni plecată
Cu soţul ei prin ţări străine.

E clar că umbli-n portofel
De-ntâi şi opt nu eşti obscur,
Iei ceva intim, că la fel
Iubita poartă tot un şnur!

Pusese ochii pe avere
Când şi-a ales-o ca iubită,
Dar cu defectu-i de vedere,
N-a observat că-i... ilicită

Iubita m-aştepta, dar nefiresc,
Nervos, era şi soţu-n dormitor:
Deşi a tras cu puşca, mai trăiesc,
Norocul meu se pare... era chior.

- Iubita mea, eşti ca o superstea.
Lumina ta n-o pot privi în veci.
De-aceea mă aşez pe canapea
Şi te admir uitându-mă la meci.

epigramă de Constantin Gornea (august 2014)
Adăugat de Constantin Gornea
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 17 >

sora mea iubita