Poezii despre puternic firav, pagina 17
Cu timpul toate lucrurile mor
Cu timpul toate lucrurile mor; pădurile văd cum
Cad arborii bătrâni, cum toate se destramă ca un fum:
Acel trunchi puternic care-a stat zeci de ani în picioare,
Dictator în patria lemnului, în veac nemuritoare,
Vreau să spun stejarul, tuturor plantelor supraviețuitor,
Se vestejește, moare și se prăbușește neatins de topor.
poezie de Robert Herrick, 1591-1674, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre moarte
- poezii despre supraviețuire
- poezii despre stejari
- poezii despre păduri
- poezii despre plante
- poezii despre picioare
- poezii despre patrie
- poezii despre lemn
Nuntă de... păsări
Nuntă de păsări sub un cer cu stele...
Părea o nuntă nunta clipei mele
Bătând firav și blând ca o aripă,
Uitând de vis, de boală și de frică.
Nuntă de clipe, nuntă de lumină...
Azi când un vânt m-a smuls din rădăcină
Și plouă cerul nunta mea de lacrimi,
Căci am purtat atâtea cruci cu patimi.
Nuntă de negru, floare în nuntire,
Atunci când mai speram în fericire
Și binecuvântate mâini solare,
Atinsu-m-au cu nunta mea de floare.
Nuntă de îngeri, veghe și lumină,
Nuntă de pace, vocea Ta divină
O simt strigându-mi azi, din depărtare
Nuntă de vis, de păsări și de floare.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nuntă
- poezii despre flori
- poezii despre îngeri
- poezii despre vânt
- poezii despre voce
- poezii despre visare
- poezii despre stele
- poezii despre păsări
- poezii despre prezent
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cântec sub lună
Vrei ca pe necuprins vazduh sa ma porti intre palmele tale?
Vrei sa fii ziua si noaptea printre care se scurge dorul meu firav?
Vrei tu, ca o tinerete, sa invalui copilaria mea;
Ca o dorinta sa-mi ineci visarea?
Vrei oare carare sa fiu si sa te abat din ratacirea ta?
Vrei ca din trupul meu de piatra scobit in tacerea pamantului
Sa izvorasti cu un firicel de apa?
Vrei tu, sa innoptez, in negura sa ma scufund
Si ca tacerea in umbra rugaciunii sa ma ascund?
Vrei sa imi inspiri sufletul, ca apoi sa ma preling dintre buzele tale?
Vrei sa fii pleoapa, sa te umezesc, sa te adap, sa te strajuiesc
Si apoi sa-mi traiesc fericirea pe obrajii tai?
Vrei tu, oare, mana frematatoare, sa ma intind ca lumina in asfintit
Si sa te cuprind al meu rasarit?
Vrei tu..., vrei tu, oare, luna tuburatoare?
poezie de Roxana Grigorescu
Adăugat de Roxana Grigorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre noapte, poezii despre muzică, poezii despre fericire sau poezii despre dor
Întoarce-te « Bujor » singuratic
Din estul « pustiu », prin « vestul » sălbatic.
Alergi zi și noapte ca luna prin nori,
De și ești mai vesel te simți singuratic,
« Bujor » ce răsare în poiana cu flori.
Acasă-i « Narcisa » ce crește-n grădină.
O floare mai rară, cu frunze crestate,
Tulpina subțire dar nu se înclină
Când ploaia e rece și vântul o bate.
Rădăcina ta lungă înfiptă-n adâncuri,
În estul mai firav huiduit de apus,
Aici va rămâne pe câmpii și pe dealuri
Apelând să se întoarcă și cei ce s-au « dus ».
Să umple pustiul, roditor să ni-l facă
Căci are-n el seva mai bună ca-n vest,
Făcând astfel « Boșii » din gură să tacă,
Să vadă cum « raza » răsare din est.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Zalmoxes gratia, ab Romania condita (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tăcere, poezii despre singurătate, poezii despre ploaie, poezii despre nori sau poezii despre narcise
Speranța e Credință
Dacă inima ți-e frântă și visul nu ți-se-mplinește
De aripile-s rupte și sufletul... nu poate să mai zboare,
Speranța e scânteia, ce arde-ncet... mocnește...
Speranța e scânteia ce niciodat' nu moare!
Dacă noaptea-i foarte lungă și-i beznă pe cărare
Tu lacrimile-alungă, îți șterge-n grabă fața,
Speranța-i prima rază din neschimbatul Soare,
Ce ne șoptește-n taină că vine Dimineața!
Când barca vieții tale e în derivă, când te îneacă valul,
Când e furtună-n tine și când te copleșește "greul"
Speranța e un far în noapte ce îți arată malul,
Speranța-mprăștie norii și-apare curcubeul!
Când prin valea "umbrei morții" frica-ți dă târcoale
Și când ești firav, slab și plin de neputință
Spre munți te poartă Domnul, pe aripile Sale
Speranța e mai mult! Speranța e Credință!
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre viață, poezii despre munți sau poezii despre inimă
Zori
Ploaia din nou (caldă sau bună?) șterge amintirile toate.
Ploaie dezvelită sub stele fără cuvinte,
Dorul mi-l poartă către apele mute
Și pentru glasul firav al iubirii
Cântecele urcă din nou, doborând iarna.
Peste golul rotit spre soarele palid
Mai cad picături pline cu sevă
Ca și cum nu le-ar mai primi niciodată.
Ridic brațele cunună spre cerul umezit de lacrimi...
Aștept ca foșnetul vântului să surpe
Durerea plesnită de anotimpul trecut.
Mă așez cu fața către soare,
Deschid pleoapele și-l privesc:
E sufletul tău legănat de arcuirea timpului,
Sufletul tău deșirat în vânt,
Ca-ntr-o mie de glasuri, chemarea,
Purtând-o către zori.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre trecut, poezii despre iubire sau poezii despre iarnă
Balada fulgului de nea
Firav, cu teamă, rece, orb
Un fulg de nea coboară lin;
Se-apropie de pământul rob...
Și-n dorul cerului îngerii se-nchin!
Ușor, ușor, mult prea ușor
Se-ascunde după alt fulgușor;
N-ar vrea să cadă, să se-atingă...
Statornicia, vai, să nu-l cuprindă!
Suav printre aripi de poezie
Ar vrea o flacără vie să fie,
Ar vrea putere, ar vrea tărie...
Dar cine ce va fi... cine să știe?
Vor patina copiii peste el sau poate
Va fi o amintire-ntr-o singurătate
Or prins de un bătrân pe-o bancă
Sau de-un poet cu inimă bogată?!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre sclavie, poezii despre plâns, poezii despre frică sau poezii despre foc
Panaceu
las fotoliul din odaie
las și cartea ce-o citesc
o iubire.... o văpaie
mă îndeamnă să pornesc
și astfel mă poartă pasul
spre pădurea cu aluni
unde cerul e albastru
și din nori îmi fac cununi
jos zăpada se topește
colțul ierbii a-nverzit
soare vine dinspre creste
vântul pare obosit
simt miros de primăvară
simt viața cum învie
îmi doresc să aud iarăși
tril frumos de ciocârlie
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre versuri sau poezii despre primăvară
Bărbați străini și noi
rochia stă puternic pe ea
pensula-i stă unealtă în mână
e lună
în Senta e o lună de mucava
nu e wi-fi după miezul nopții
poate
că mâine ea va lupta va lupta
cu bărbații înfățișați peste zi
fără pori
ca soldați beton ai imperiului
fricii de stăpânirea maghiară
e lună
de iunie și e anul când apele
se adună puțin se adună
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bărbați, poezii despre viitor, poezii despre rochii, poezii despre miezul nopții, poezii despre armată sau poezii despre apă
Rondelul rozei ce infloreste
O roză-nflorește, suavă
Ca nor risipit e necazul.
Puternic mă poartă extazul
Spre-o naltă și tainică slavă.
Nu-mi pasă de-a vieții otravă,
De chinul ce-și urcă talazul
O roză-nflorește, suavă;
Ca nor risipit e necazul.
Stăpân sunt de-acum pe răgazul,
Să-mi fac din ursită o sclavă,
Și nu mai e viața grozavă,
Deși mi-a brăzdat tot obrazul
O roză-nflorește, suavă.
rondel celebru de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Alexandru Macedonski despre viață, poezii despre trandafiri sau citate de Alexandru Macedonski despre trandafiri