Dudau florin poezii

Ce ai face?

Ce ai face cu viata mea intr-o zi?
Ti-o dau tie sa vezi
Poate ce se intampla cu mine
Poate o sa imi fie mai bine

Ce poti sa faci cu viata mea?
Poti poezii sa scrii de-ai vrea
Poti oare sa iubesti cu ea
Sau sa o dai si altcuiva

Si-o vreau 'napoi ca-i singura
si nu pot trai fara ea
Si,tot mai buna-i viata ta
Caci nu sunt suparari in ea

poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ar fi să-i punem să plătească pe toţi cei care au condus şi sărăcit ţara în cei 27 de ani atunci va trebui să plătim toţi pentru că toate s-au întâmplat sub nasul nostru, cu vrerea noastră, din ticăloşia lor şi din nepăsarea noastră. Defapt nu există "noi" sau "ei" coexistă un amalgam ciudat care în unele momente ale epocii a tins către o ideologie sau alta...

paradox aforistic de Florin Mihalcea (28 august 2017)
Adăugat de florinmihalcea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Năluca

Lovită de fulgere e,
Ca iarba de-o rea secere
Adusă de ielele maştere,
Această-nfricoşată noapte
Cu stelele crucificate
În chiar inimile noastre
Toate.

Şi ziua încă-i departe,
Mult dincolo
De tot şi de toate,
Mai departe,
Unde ochii pădurii mai cată,
O dată şi încă o dată,
Năluca fetei
Cea mai întristată.

poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea

... am un volum de versuri mai blajin
decât cel mai cumplit şi veşnic chin
şi uneori îl mai deschid să răsfoiesc
prin amintiri, prin veşnicii, prin pământesc

sorb din nectarul dulcilor poezii
în care nici nu eşti nici n-ai să fii
şi-n care te-am iubit de-atâea ori
cum n-au iubit nici stele, nici fiori

apoi, închis total îl pun la loc
pe poliţa dulapului de foc
şi iarăşi uit şi cine sunt şi unde plec
pe lângă geamul tău de ce mai trec...

poezie de Iurie Osoianu (17 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

1

Cred c-am murit pe sânii de strugur
ce m-au vrut
în schimbul păsărilor derutate,
cred c-am să trec în arbori
şi celălalt ţinut
mă va conţine doar pe jumătate;
cred că sunt arcul ploii –
o splendidă agat
zbătându-ţi-se domolit în coc...

Şi poate-s doar lumina prin parc,
neruşinată,
sfinţită evadare din Van Gogh...

poezie clasică de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O pildă de asin (minifabulă)

Mi-aduc zâmbind aminte de-acel măgar tehui,
Înţepenit ca stana de piatră pe un drum
Şi neconvins să plece, firesc, la treaba lui,
De bici sau de claxoane, de nimenea, nicicum!

(a)morala

Desfid perseverenţa vreunui "demnitar",
Care corupt, netrebnic şi călcător de legi,
Scăpat din puşcărie stă, ca acel măgar,
Cerând cu insolenţă, din nou să îl alegi!

fabulă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1964 am debutat editorial cu o parte din poeziile pe care le scrisesem înainte. Volumul meu de Poezii fusese prezentat în 1947, când eram student la Cluj, la un concurs de poezie de către Negoiţescu. Din juriu făceau parte Mircea Damian, Şerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu şi am primit premiul E. Lovinescu pentru volumul Alfabet poetic. Atunci au mai fost premiaţi: Petru Dumitiru, Radu Stanca, Horia Lovinescu; toţi eram scriitori tineri...

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu la TVR - Cleopatra Lorintiu. o producţie TVR Cinema ,film distins cu premiul APTR pentru em
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia

Picuri de ploaie curg neîncetat,
vântul pustiu îi izbeşte în fereastră
şi se scurg zornăind în şiroaie,
peste singurătatea inimii mele,
ca un bocet.

Un tremur mă cuprinde prin oase,
şi-mi creşte o dorinţă în craniu:
ce-aş vrea să mai stau cu tine-n mansardă,
să privim din nou peste case,
cum plouă...

Cum plouă,
ca un bocet!

poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târziu, când vei dormi...

Târziu, când vei dormi sub trandafirul
Din cimitirul
Unde te vor duce,
Ca să rămâi, un nume pe o cruce,
S-o veşteji în ochii tăi safirul
Ce-ţi lumina privirea nenţeleasă,
Iubita mea mireasă!
Eu voi fi mort cu mult mai înainte.
Şi mă-nfior, gândind că n-o să fie
Măcar un gând, un gând în lumea vie,
Să spuie iar, cu-a florilor cuvinte
Din poezii, divina-ţi frumuseţe,
Căci vai, uitarea neagră o să-ngheţe,
Când voi dormi în tristul meu sicriu,
Chiar amintirea strofelor ce-ţi scriu!

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţea mea

Tinereţe frumoasă floare,
De ce ai plecat de la mine?
Ai apus ca un soare,
Mi-i trist şi rece fără tine.
Tinereţe vis frumos, dar efemer
Ca o rază de lumină ai fost pentru mine.
Ca un izvor cu apă limpede cristalină.
Tinereţe eşti darul vieţii, dată de cel de sus.
Te venerează în poezii poeţii,
Dar tu totuşi ca un soare ai apus.
Tinereţe floare rară, care înfloreşte în luna mai.
Eşti o nepreţuită comoară!
Te rog nu pleca, măcar o clipă mai stai!

poezie de Vladimir Potlog (7 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!