Epigrame despre vorba, pagina 16

Când e vorba, aşadar,
Să-ţi rezolve un dosar,
Cam evită să promită
Sugerându-ţi că-i pro-mită!

Din vremea străbunilor
Spune o vorbă cu măsură:
Tinerii în faţa bătrânilor
Ureche să-aibă şi nu gură!

Guvernul ăsta e tâmpit,
Sporurile în salar le bagă
Şi când e vorba de plătit
Ne taie sporul... de la şpagă.

Celor ce-s loviţi de streche
Şi visează că-s stăpânii,
Eu le spun o vorbă veche:
Nu mor caii când vor câinii.

Uite-l bate toba iară,
Nenea ăsta bun de gură.
Să-l înscrie la fanfară,
Ca s-o bată cu măsură!

Cel care-a lansat întâi
Vorba asta în popor,
Dacă vrei mata să ştii,
A fost mare... cartofor.

Trece ţanţoşă prin sat
Aruncând câte-o privire
Când e vorba de-mbrăcat
Mândră-i fără-"acoperire"!

epigramă de Gheorghe Gurău (iunie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oltenii noştri de la Craiova,
Şi-au ţinut ei, muică, vorba
Şi schimbând, iată, macazul,
Votară cu toţii... prazul.

Prostuţ cum sunt, mi-aduc aminte
De marinarul preşedinte.
Când el zicea: "Să trăiţi bine",
Credeam că-i vorba şi de mine!

Prea mă-mbătaţi cu apă chioară
Când vine vorba despre ţară
Din asta a-nţeles vecinul
Că trebuie s-ascundă vinul!

epigramă de Gheorghe Gurău (septembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 16 >

vorba