Poezii despre sun tzu munti, pagina 16
Marea de soare
O mare de soare mângâie amurg
plecând la culcare și razele-i curg
pe-ntinsuri de ape și creste de munți
cu cețuri mioape în ochii cărunți
în patul cu stele și zdrențe de nori
ca viața de grele- ca moartea ușori
plecând la culcare cu raze ce curg
o mare dispare în tainic amurg...
poezie de Iurie Osoianu (3 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peisagiu autumnal
Codrii verzi
s-au îmbolnăvit de paludism
roșiaticul se-ntinde ca eczema,
creste-s lustruite-n stacojiu,
galbenu-n brădeturi stârnește gelozii
Înnebunind, van Gogh a aruncat vopselele
peste-nconvoierile de munți,
ce curcubeu, cu frică de-nălțime,
s-a prăbușit peste Măgura?
Peisagiu confuz de frunze zdrelite
de parcă un daltonist paranoic
s-ar fi apucat de pictură...
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
nu mai am mult
până la mine acasă
doi munți de sare
și-un văzduh
mai am de străbătut
cu tălpile goale
bocancii i-am pierdut
demult
în tranșee
nisip
durere
câmpuri cu maci ofiliți
pe marginea retinei
bobului de grâu
nu mai am mult
ca să ajung oricum
acolo
unde m-așteaptă
suave flori de lut
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săniuță
Zboară, zboară săniuță
pe zăpadă lină.
Dealu-ntreg și potecuță
de copii sunt pline.
Unii zboară ca săgeata,
alții-n joc se-adună.
Cu obrajii ca mușcata,
râd cu voie bună.
De pe crengi de brad, poznașii
neaua-n drum o sfarmă.
Fug în codru iepurașii
speriați de larmă.
Vântu-aleargă-n munți, pe coame,
sclipeț alb să cearnă.
Câte daruri ne-aduci, Doamne,
chiar și-n miez de iarnă!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință
Si mă culc si mă trezesc
Locul nu mi-l mai găsesc
Si te caut si te chem
Si visez si tot mai sper
Că vei arunca in lac
Toate cărtile din raft
Inchizi clasicii-n sertare
Fără a le da valoare
Vom pleca cu o masină
Sus in munti pe Transalpină
Drumul sigur e pustiu
Este toamnă si-i târziu
Numai noi râzând in ploaie
Si-o umbrelă vorbitoare
Imi va spune vechi povești
Cine ești.... cum te numești...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salonul morții: salonul nr. 28, unde bolnavii sunt "îngrijiți" de superficiala doctoriță Oprea Gabriela, de la Clinica de Gastroenterologie a Spitalului Universitar de Urgență București (pamflet)
Mamă munți de duioșie,
Te-a băgat în agonie;
Însă fuse voia sorții:
Astăzi tu scăpat-ai vie
Din salonul morții.
Oameni buni, de omenie,
Te-au salvat la Terapie.
poezie de George Budoi din Medicii și medicina în aforisme, epigrame, pamflete și satire (15 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâne din păduri fermecate
Din munți coboară pe cărări înguste
zâne din păduri fermecate
ce nu se mai ascund vederii
și îi iubesc pe oameni.
Am pornit să le întâlnesc fără reticențe,
frumosul capătă contur și formă
în fiecare femeie
cu pieptul înflorit în lumină.
În amiaza mea se înalță cântări,
mă regăsesc în sunete sculptate
pe chipul tău de zăpadă
și mă îndrăgostesc.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culoarea voinței
Plăceri albastre și nevinovate
Trec perechi, perechi
Florile din fața casei.
(pe care le-ai plantat aseară)
Sar coarda.
Trăim pe lume nebună de iubire.
Și fluturii aceștia
Frumuseți efemere,
Îmi gâdilă tălpile.
Norii se ascund, în joacă
După munți și după soare.
Ce faci? nu vii?
Închide robinetul, iubitule,
Și lasă pentru mâine
Puțină lumină.
poezie de Julieta Daiana Bock
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
În munți
În munți, în munți, departe de-a lumei grea mișcare,
Departe de-orce zgomot, de-orce deșărtăciuni,
Ședeam cu tine dragă, în dulce-mbrățișare,
Și-n libera natură îți împleteam cununi.
Cununi de flori frumosae, a căror frăgezime
Ochirea omenească încă n-a profanat,
Ca tine de frumoase, ca tine de sublime,
Flori, care pentru tine natura a creat!
Pe-a ta guriță, dulce ca roza purpurie,
Atunci a vieții mere voios ce culegeam,
Și ochii tăi, puternici ca bolta azurie,
Eu în estaz ferice mai mult îi admiram.
Căci în estaz poetic de-o zi primăvăroasă
În munți atunci cu tine ferice eram eu,
Câmpia era verde, dumbrava-adăpostită,
Și înfocat amorul ce-ardea în sânul meu.
[...] Citește tot
poezie clasică de Dimitrie Petrino
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiri
Eu n-am să plâng după iubiri ce mor,
Ci doar suspin la ce-ar fi fost să fie
De le aveam cu mine pe vecie.
Le-aș fi-mbrăcat în straie de lumină
Pe cap cununi de dor cu iasomie
Și peste toate- munți de duioșie.
Iar hrană le-ar fi fost a mea trăire
Cu suflet, cu durere și iubire
Stropite din belșug cu poezie.
..................................
Dar au ales să plece-n altă parte
Și au rămas de mine necântate.
poezie de Angelina Nădejde (20 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!