+o +mama +dulce +mama

Elegie pentru mama

Poate că seara-i cel mai greu;
Eu ştiu că m-ai născut ţipând!
Azi strig la cer numele tău:
Mamă, coboara pe pământ!

În timp se face labirint
Şi continentu-i mai pustiu!
Mamă, secundele mă mint;
Spune-mi, ce mai rămâne viu!?

Si vino tu să mă mai naşti
Din nicăieri, din totdeauna;
Sunt tot mai mulţi iconoclaşti
Şi ne contestă cerul, luna!

Din raiul tău trimite-mi tu
O alta fiinţa iubitoare
Să potoleasca răul lumii,
Să-mi fie veşnică-ntâmplare!

[...] Citeşte tot

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La centenar

Nimic nu-i ca pământul ţării,
Ce poartă-n glia afânată,
Sub piatră, stavilă uitării,
De mamă trupuri şi de tată,

Nimic nu e ca munţii ţării,
Ce-s tainic leagăn şi cetate,
Când piaza rea din largul zării,
Asupră-ne cumplit se-abate,

Nimic ca Dunărea nu este,
Ce-n valurile-i liniştite,
Spre Mare duce o poveste,
Despre provincii înfrăţite,

Nimic nu e ca Marea Neagră,
Ce scaldă ţărmuri însorite,
Pe plaje de nisip să şteargă,
Dureri din trupuri ostenite,

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama Maria

Azi mă gândesc la tine, mamă,
Cu suflet copleşit de drag,
Şi cu evlavioasă teamă,
Păşesc pe-al amintirii prag...

Depun, cu dragoste-n privire,
Pe un crâmpei de piatră rece,
Simbol de veşnică iubire,
Ce glia nu o poate trece,

Sărut apoi, cu dor şi jale,
Cu buze-n lacrime scăldate,
Obrazul dur al crucii tale,
Pe care-s slove încrustate,

Alcătuind un dulce nume,
Şi anii-n care-ai petrecut,
Un dram de viaţă-n astă lume,
Destul cât să mă fi născut,

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contractarea minţii

Omul face un gest nedemn şi periculos, iese din peşteră
Din osul masiv al unui mamut ciopleşte-un târnăcop isteţ
Şi-i arde una în ţeastă semenului să vadă cum merge unealta
Îi ia femeia şi porţia de carne, ăsta e curat progres
Îşi aprinde o ţigară de la un trăsnet căzut din ceruri
Mulţumeşte prietenului de sus pentru foc
Coloana infinitului se dilată iluminist şi renascentist
Apoi se contractă în holocaust şi inchiziţie
Îmbracă costume englezeşti, cravată de mătase
Mănâncă carne crudă se gândeşte numai la prostii
E omul crescut altoi din omul din peşteră
Coborât din pom stă drept cu picioarele pe pământ
Găseşte din evoluţie un patefon cântând ambrozie
E curios din fire, cercetează, nu înţelege, se enervează
Îşi ia vechea unealtă şi-l crapă de căpăţâna încăpăţânată
Ne cheamă peştera cu glas dulce de mamă

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semănând tricolorul cu flori

Doar inima marchează memoria,
Rănile timpului sunt flori în copaci,
Sensul miresmei este România
Din urme de cioburi şi oase de daci.

Laptele dulce mai curge din sânii,
Ce stele îneacă în ochi de copil,
Un cal nechează-n icoanele sfinte,
Răgazul fierbinte devine umil.

Îmblânzitoare de fiare e mama,
Tata vrăjit arată linul izvor,
Din undele lui vin ca o lavă
În braţele vieţii cu farmec şi dor.

Sunt miezul lacrimii în ochiul deschis
Ce paşii îmi poartă pe-ntinse cărări,
Europa ne absoarbe, ne soarbe
Cu bune şi rele în false chemări?

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate se risipesc

Pe o băncuţă veche şi stricată,
se-aşterne praful într-un final,
Rămâne-o frunză ruginită,
lângă-acea casă, plai natal.
Frumoase, veşnice sunt amintirile,
părinţii încă te aşteaptă,
pe faţa lor îmbătrânită,
le curg de dor şi lacrimile.
Pe lângă poarta împietrită,
trec copilaşii mulţi şi jucăuşi,
şi mama iese într-o fugă
sperând c-apari şi tu printre uşi.
Copil fiind, nu preţuieşti,
tu nici c-aproape nu-nţelegi,
cum ai crescut şi ai uitat,
părinţii nu poţi să ţi-e alegi.
Noi am crescut şi am plecat,
dar mama, tot te-a aşteptat,
ea crede că nu o să uiţi,
s-o vizitezi mai des,

[...] Citeşte tot

poezie de Inga Morari
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frământă mama pâinea

Smerit-aşează mama icoanei busuiocul,
În jale-şi plânge candela un licăr de lumină,
În mângâieri de mâini rămâne sfinţit locul
Când sita sfântă cerne o pudră de făină.

Mireasma dulce se-nvăluie-n odaie,
Venit din plămădeli de lanuri, bob de grâu,
Surâde mulţumit de binecuvântata ploaie,
Frământă mama pâinea cu şorţul prins în brâu.

În colţul de tulpan se-adună roua frunţii,
Mi-s dragi, aş vrea să îi sărut mâinile aspre,
În aluatu-acoperit dospeşte pâinea nunţii,
Speranţa de mai bine din sufletele noastre.

Se-ncinge focul în cuptorul din polată,
Dogoarea jarului i-aprinde obrăjorii,
Din ţest un iz de pâine caldă, coaptă,
Se răspândeşte-n aer pe Uliţa Morii.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gutuia

Vino acasă, căci am umplut urciorul
Cu ambră dulce, în limpeziri de lună
Şi rupe spinii ce-mi îmbracă dorul
Ademenindu-mă cu alintări de strună.

Eu pun merinde pe un colţ de masă
Sărută tu, ştergarul şi icoana,
Aşterne crizanteme să miroasă
A zâmbete, şi-a pâine de la mama.

Ademeniri din vechea amintire
Gutuile se leagănă la geamuri
E linişte, e pace şi iubire,
Doar umbrele stau răstignite-n ramuri.

Şi-apoi, vom depăna poveşti trecute
Va arde cetină de brad în focuri,
Să-mi spui de-ai plâns, în clipele durute,
Când te-ai gândit la noi şi aste locuri.

[...] Citeşte tot

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune Tatălui nostru

Mă-nalţ Părintelui Etern
C-o jalbă; Doamne, oare-s demn
Să Te Întreb cum de Te am, doar Tată?
Oare-s orfan şi Mamă nu mi-e Dată
Să O sfinţesc, aşa cum fac cu anii,
La Tine mă-nchinând în liturghii şi psalmii,
Te venerând pe nume de Împărat?
Mi-aş căuta şi-un Pântec de-a fost Dat!?
M-am lepădat în voia-Ţi suverană,
Dar îmi lipseşte parcă suavul de Matroană
Să-mi mângâie de mic zulufii, să mă scalde
În lucii lacrimi, între braţe calde.
Mă rog la Tine să mă plămădeşti
Din pâinea Mamei, din cuptoare Îngereşti;
Te-ntreb de nu-i S-ompartă zi de zi,
De nu-i şi Ea... Femeie?... Spune-mi, oare o Fi?
... Să ierte dulce, cum ne ierţi, o omenire
Ce-Ţi suntem în genunchi, feriţi de ispitire.
Să ne dea Ea oblojul la viclean, că Ştie,
A Făcut mulţi, ne-a-nsămânţat o seminţie?!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basm din iarna iernului

Într-un stup din Habarnam
Pe un fagure, din plin,
O albină şi-un albin
Stau ca-n sânul lui Avram

Povestind de-o libelulă,
Soaţa unui libelul
Care zbârnâia fudul
Pe o roată de basculă

Tot privind o fluturea
(Părăsită de un flutur
Pe o ciutură de ciutur)
Ce era, de muscă, rea.

- Mama ta! Cum îndrăzneşti
Să te uiţi aşa la fufă?
Ştiu că eşti, la minte, tufă!
Bă, tu pe-aia o iubeşti?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!