Toate rezultatele despre zestre, pagina 15
Maternitatea ideilor
MATERNITATEA IDEILOR
Îmi duc singurătatea la maternitate
să nască idee zămislită-n suflet
cu dorul care-n chinul facerii se zbate,
ce-i descendent din înălțătorul cuget.
Apoi, pe Creator îl rog să o moșească,
îngenunchiată la sfântă rugăciune.
Ca unei stele, lumină să-i dăruiască,
Și s-o înzestreze cu înțelepciune.
De bucurie o scald în roua ochilor,
o-nvălui în puritatea sufletească,
o scot în lume prin ochii cititorilor
și mă preocup de zestre părintească.
Să crească precum spuma-n valurile mării,
să-și poarte destin prin eternul infinit,
la ecouri de gând să răspundă chemării
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din În Zodia Poeziei/ Editura Dandes Press - 2015 (2015)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de dragoste
Valul dezgolește coaste aurii în soare
ciuta se mândrește cu zveltele-i picioare
bogat, părul se-nfoaie, fățiș flirtând cu vântul
și negru e ca noaptea, și greu precum e gândul
pielea-i trandafirie, sânii pietroși, de fată
în ochii cristalini luciri de lună joacă
dar când pieri-vor toate și simți că e târziu
tăcută veghe eu la tâmplă am să-ți fiu
să-ți luminez nesomnul viscolit de doruri
cu florile de gheață presate între geamuri
și atunci îți vei aduce aminte, dragul meu
cum peste toate acestea voi fi rămas doar eu
peste ani, peste oameni și peste destin
peste îmbrățisări scuturate - cupe de crin
peste trupuri cărnoase și dulci de femei
mirosind a livezi în floare, de meri
cu fructul necopt, cules prea din vreme
mușcat si-azvârlit într-o ladă de zestre
[...] Citește tot
poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Trece vremea
Trece vremea peste noi
Și ne duce apa
O făptură de nevoi
Și se-nchide trapa
De unde venim,
Încotro ne-ndreaptă
Zborul un chilim
Fiecare treaptă?
Nașterea și moartea
Suferința zestre
Fiecărui partea
Spre lumini, ferestre
Dincotro spre unde
Ni se face semn
Ce mister ascunde
Tainicul îndemn?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nocturnă cu poezie
Mă scol devreme. Sau prea târziu
De fapt e noapte. Îmi fac un duș
De parc-aștept ca să mă cheme
Un înger grav, acuș-acuș
Se sparge becul. N-am la schimb
Să nu-i trezesc pe-ai mei că dorm
Din agerimea minții, nimb
Îmi fac scriind bățos, diform
Învingeți întunericul și voi
Luptându-vă pentru lumină
Că ăsta-i singurul război
În care n-aveți nici o vină
Respiră noaptea prin ferestre
Un vag parfum de tei, aparte
Refuză mintea orice zestre
Ce n-ar încape într-o carte
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind dincolo de Prut
Hai, primește-mă om bun
Să te colind sub fereastra
Cu mușcate albe-n glastra
Făcută din lut străbun...!
Leru-i Doamne-n zi de-Ajun
Flori dalbe de sfânt Crăciun...!
Tocmai dincolo de Prut
Am venit să-ți dau de veste
Prin graiul ce-l avem zestre
Că Iisus ni s-a născut...
Leru-i Doamne, vis știut,
Flori de măr, drum străbătut...!
Ți-am adus din brad, un ram,
Să-l atârni deasupra ușii,
Mir și-agheazmă-ți las la geam,
Doar atât, atâta am...
Leru-i Doamne, rătăceam,
Flori de gheață aprindeam...
[...] Citește tot
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești cântecul ciocârliei
(Noi, aceștia, suntem)
Noi, aceștia, suntem toate acestea
Risipitorii și păstrătorii
Păstorii și pădurarii
Plugarii și măgarii cărăuși
Lanul de secară și de porumb
Miriștea și bostănăria
Livada și via din deal
Dealul, izvorul și dorul de ciocârlie
Zburătorii din vis
Puntea peste abis
Sămânța de ghindă găsită în tindă
Marea și muntele
Izvorul și delta
Nuferii și barca pescarului
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căldura iernii
E-o iarnă-n dreptul ei, de te-ai uita
Prin calendare, dar, mergând afară,
Îți pare că-i o altă primăvară
Și anul ce se-ncheie parc-ai vrea
Să îl întrebi: "Măi, unde-i iarna ta?
Ce s-a-ntâmplat cu fulgii mei de nea,
Cu florile de gheață din ferestre,
Cu obiceiuri ce-s a iernii zestre?
Eu cum să pot colinde a cânta
Iar, de Crăciun, pe cine-aș aștepta?"
Dar nu-l întreb, căci am găsit răspuns
În rugile ce-nalță către ceruri
Cei ce se tem de ale iernii geruri
Și simt că nu le-a fost îndeajuns
O viață ce iubirea le-a ascuns.
Aceia ce așteaptă ca pe-un dar
O prelungire-a toamnei, cât se poate,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bonsai
Sufletul meu în fața ta e un copac mic,
E un bonsai pe care îl poți aprinde cu bricheta,
Aprinde-l, aprinde-l, să lumineze în noaptea de cuarț,
Să se vadă până departe. Atât mai sunt din tot ce am fost,
Acest arbore strivit într-o cutie. Nu îl părăsi, nu îl uita,
Odinioară îl țineai pe fereastră și el îți lumina nopțile friguroase,
Cu ochii lui fosforescenți, care te priveau în tăcere.
Bonsai, bonsai, sufletul meu te caută și acum în cumplita depărtare,
Cu micul far te caută pe țărmul mării sau pe poteca de munte,
Unde ești, unde ești? Eram arborele tău și îți țineam de cald,
Îți povesteam amintiri din Țara-Soarelui-Răsare
Și îți scriam pe boabe de orez povestea mikado-ului,
Care-și lăsa bonsaiul fetelor lui, zestre pentru trei sute de ani.
Sunt bonsaiul tău; nu îl arunca, nu îl uita în cămara părăsită,
El e atât de mic și orice adiere de vânt îl pune în pericol,
Mai bine lasă-l moștenire fetei tale
Sau pur și simplu dă-i foc cu bricheta; măcar flacără, măcar mireasmă
Să-ți rămână din mine. Apoi unge-te cu cenușa lui, amestecată cu lacrimi,
Bonsai, bonsai; sufletul meu plânge după tine.
poezie de Mircea Florin Șandru din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știrile TV
Frig afară, frig în cuget,
frig în casă, gol pe masă,
pantofi rupți și haina roasă,
bou strigându-și foamea-n muget,
soba-i rece, viața trece,
apa-ngheață-n dimineață,
plânge-n noapte-o mogâldeață,
taică-su-i beat și petrece,
mama doarme nemâncată,
gaz în lampă nu mai este,
lada s-a golit de zestre,
gura lumii e spurcată.
"-Auzi, soro,-au scăpătat!
Nu au după ce bea apă,
ăla mic de foame crapă,
că Ileana l-a-nțărcat.
Nu mai are pic de lapte!
Vaca le-a murit ieri seară!
Sunt mândri, nu vor să ceară!
-vorbeau două babe, 'n șoapte.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legendarul Dragobete
Legendarul Dragobete
Curge-n pană fermecată,
Ce-o țin fetele la bete,
Legendă îndepărtată
Despre craiul Dragobete.
Din pruncie s-a dus vestea
Că era mândru ca Soare,
Dar mamă aspră, Dochia,
L-ascundea de fată mare.
Crescând, se făcea mai frumos,
Cu ochi ca cerul, păr bălai...
I se spunea și Făt-Frumos
În al iubirii, dulce grai.
Dochia, mamă geloasă
Pe fete curtenitoare,
Își mâna fiul de-acasă
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Literatura de azi / Sertarul Scriitorului Român, Legendele Primăverii (22 februarie 2016)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!