prostul moare de grija altuia

Rugăciune

Doamne, eşti Tatăl meu Ceresc
Şi-acum vreau să-ţi mulţumesc!
Fiindcă în fiecare zi mă păzeşti
Şi-aproape de mine mereu eşti!
Tu m-ai ferit de relele toate,
Mi-ai dăruit sprijin, sănătate.
Aşa cum ai grijă în Cer de sfinţi,
Ai grijă pe Pământ şi de părinţi!
Şi de buni... ce mi-a lăsat suspine
Atunci când a plecat lângă Tine...

Doamne, apără-mi frumoasa ţară
Fiindcă-i pleacă copiii mereu afară.
Îi pleacă... şi tare necăjită rămâne,
Nu uita niciodată de ea, Stăpâne!

Doamne, la Tine mă închin,
Facă-se doar voia ta... Amin!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (23 octombrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Depărtarea

Spaţiul va mări distanţa dintre noi,
Vremea va aduce zăpezi şi ploi,
Va ninge cu tăceri şi gânduri noi,
Vom plânge pe dinăuntru, amândoi.

Timpul va aştepta cuminte
Iubirea fără jurăminte,
Să ne aducă aminte,
De sentimente neîmpărtăşite.

Inimile noastre nu se vor consola,
Peste tot se vor căuta,
Tristeţea se va instala tăcută,
Privirea va deveni mută.

Să nu lăsăm depărtarea,
Să ne alunge fericirea!
Mai bine inimile pline de iubire,
Să le schimbăm între noi, cu dăruire!

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lingura de argint

Inima mea-i obişnuită cu slujba departe de casă;
Când am pornit iar la drum, nu în asta a constat dificultatea,
Ci în faptul că o lăsam în urmă pe domnişoara A-kuei –
Ochii îmi erau plini de lacrimi.

Fetiţele trebuie hrănite cu multă delicateţe:
Doamnă Ts'ao, te rog, ai grijă!
De-aceea am trimis prin curier o lingură de argint;
Gândindu-te la mine, vei mânca frumos!

* În drum spre provincia Hang-chow, unde fusese numit într-o înaltă funcţie guvernamentală, Bai Juyi a trimis nepoţelei A-kuei, rămasă în grija dădacei, doamna Ts'ai, o lingură de argint.

poezie de Bai Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea câtă este nu moare

Noaptea ţese pânză din fire de in,
îşi face cămaşa şi o încheie la subţiori,
sângele ei întunericul curge fără răni
şi se pierde-n zorii de azur ai dimineţii.

Pe ape alunecă zvonuri de urme străine
imagini de feţe omeneşti uitate.

Glezne de femei şi coapse în ochiul apei
pe sub sălcii cu lacrimi amare în ramuri
dau un semn răbdării care se deşiră frumos.

În toate se naşte feciorelnic iubirea
ce sporeşte-n mine lumina la ferestrele cuvintelor
şi se răzvrătesc gândurile în memoria deschisă
ca o poartă la intrarea în raiul celest.

Iubirea câtă este nu moare,
se îmbracă-n cămaşa nopţii-n fiecare seară.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţi-vă unul pe celălalt

V-aţi născut împreună – şi veţi fi împreună pentru eternitate.
Veţi fi împreună când aripile îngerului morţii vă vor spulbera zilele.
O, veţi fi împreună chiar în tăcerea memoriei lui Dumnezeu.
Dar lăsaţi puţin spaţiu în îmbrăţişarea voastră,
Pentru ca briza paradisului să danseze între voi.

Iubiţi-vă unul pe altul, dar nu puneţi lanţuri iubirii:
Lăsaţi-o să fie o maree unduitoare între ţărmurile sufletelor voastre.
Umpleţi-vă paharele unul altuia, dar nu beţi dintr-un singur pahar.
Dăruiţi unul celuilat din pâinea voastră, dar nu mâncaţi aceeaşi pâine.
Cântaţi şi dansaţi împreună, şi fiţi veseli, dar lăsaţi-l întreg pe celălalt,
Până şi strunele lăutei sunt singure, deşi vibrează la aceeaşi melodie.

Dăruiţi-vă inimile, dar fără să fie prizonerele celuilalt.
Numai braţele vieţii pot cuprinde inimile voastre în întregime;
Şi staţi împreună, dar nu prea aproape:
Coloanele templului nu sunt lipite,
Iar stejarul şi chiparosul nu cresc unul în umbra altuia.

poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai adormit

Ai adormit la pieptul meu, ca un copil,
Şi te veghez cu grija cea mai mare
De parc-ai fi un vas de porţelan fragil
Lucrat cu grijă şi îndemânare.

Mă-ntorc spre tine şi-ţi văd chipul obosit
Îţi mângâi părul moale, ca de lână,
Nu te trezeşti, însă tresari abia simţit
Când eu îţi spun în şoaptă, "noapte bună!".

Te-ai scufundat profund în lumea ta din vis
Ba râzi, ba plângi, dar eu sunt lângă tine
Mă simt precum Adam cu Eva-n Paradis
Şi te sărut, că nu mă pot abţine.

Trag plapuma să stea mai bine peste noi,
Te mai privesc o dată, să-mi ajungă,
Rostesc o rugăciune pentru amândoi
Şi-adorm şi eu, că noaptea este lungă.

poezie de Octavian Cocoş (13 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Căt cer moare
în coastele mele de iarbă!
Şi câtă splendoare se naşte!

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înviere

Neplânsă,
moartea moare
la miez de noapte…
Hristos a înviat!

poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creştine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou

Când un poet
Moare
Dumnezeu
Simte primul.

poezie de Fazil Husnu Daglarca, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa noastră-i
floare-n glastră.
Zâmbeşte un timp la soare,
se ofileşte şi moare.

catren de Dumitru Delcă (iunie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!