Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

apucat

Poezii despre apucat, pagina 14

Diluvii

s-a stârnit vântul de toamnă aducând cu el
vuietul dinspre oraș. forțele noastre au slăbit.

// tăcerea continuă într-o formă imuabilă, imposibil de detectat
atunci când creștem speranțele la loc//

e un drum părăsit pe care am apucat
spre o mare pe care o visăm uneori.

marinarii continuă să pescuiască ton/ pentru conservele noastre necesare supraviețuirii.

aici în dreapta e căsuța noastră în care tot ce mai există e dragostea.
plasturii pentru neliniști i-am pus pe gură.

aparatele pentru suportul vieții le vom deconecta cândva,
dar nu azi.

azi stăm cu capetele noastre vii în bătaia vântului rece
și privim peste dealuri. drumul se face din ce în ce mai abstract.
căsuța noastră din ce în ce mai mică,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

perspectivă

dați-mi un petic
din surâsul vostru
să-mi fixez ceasul
în colțul gurii
buza mea de sus gătită
să vă muște numele
acestea
lunecând pe buza de jos
unde clocoteau promisiuni –
«vă voi fi până-ntr-un târziu
poetul»
…așa, mulțumesc
nu vă temeți, n-ați rămas solemni
împuținați prin surâsul pierdut astfel
vi-l voi da-napoi cu dobândă
peticul va deveni foaie cortului
așteptărilor luuungi
netunse câteva stagiuni
am rostit aceste cuvinte… vai
ce viteză ați prins

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Mariana FulgerSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Despre cum se pleacă din lumea asta

ne-am hotărât să râcâim pereții
să-i reparăm să dăm o mână de glet cum se spune
apoi să-i vopsim cu vinarom de culoarea ambientului

am început cu peretele din spatele patului
ea dintr-un colț eu dintr-un colț
nu ne-a deranjat niciodată mizeria care ne intra pe sub unghii
mai târziu am adus mai multe găleți
pentru sângele care ni se scurgea din abundență

pe seară am fost gata
puteam privi stelele de foarte aproape
amintirile se transformaseră într-o răcoare
care ne strivea din toate părțile

îți mulțumesc că ai fost cu mine
mi-a zis și a strâns la piept cu cioturile rămase
ultima păpușă de pluș făcută cadou

nici nu știu când a dispărut

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ștefan CiobanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pisica. Inceput de igrasie" de Ștefan Ciobanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 12.99 lei.

Câteodată

câteodată
vița deschide ochii în întuneric,
precum o lume oarbă
merge către un miracol;
noapte,
clar de lună,
întuneric și pace,
o gloată de chipuri
așteaptă miracolul,
clipa se dizolva-n timp,
buzele iubitei tremură
de neliniște,
iubirea- asta e!
o macină,
unde este
mormântul amintirilor?,
domnule,
nu mai poți încuia frumusețea
precum pe hoți în pușcării,
frumusețea s-a depravat,

[...] Citește tot

poezie de (17 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cerc și nisip

Îmi amintesc adesea cînd m-am născut pe lume
din fînul gras al umbrei, din țipătul luminii,
copil vestind speranța prin zodia fără nume
și cîntăreț al pîinii din fluierul tulpinii.

Beau vin din cupe fluturi și lupi dansau pe dealuri,
mă mîngîiau cinci nuferi ca pe un pui de baltă
și mai ieșeau și rîme și oase de prin maluri,
parcă sub val de ape ce-n tainic vînt tresaltă.

Și-apoi trecui prin vreme ca un marfar noptatic,
strigîndu-mi la răstimpuri, pe cîte-un cîmp, aleanul
și nechezat de caii cei liberi și sălbatici,
ce-și nărăviră sila și-și putreziră hamul.

N-au apucat corăbii să îmi vîslească-n sînge,
ci doar pirați tereștri să-mi tulbure povestea,
dar din spinări de păsări simțit-am cum se frînge
și ruginia ploaie, și trăznetul, și vestea.

[...] Citește tot

poezie de din Cinci vreascuri și fapta de mâine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Femeile, femeile...

Mă ierte bunul Dumnezeu,
Nu-s chiar deștept, dar nici prea bleg,
N-am apucat decând sunt eu,
Sexul frumos să-l înțeleg:

Păi, când le vine dumnealor
Să se mărite cu-n bărbat,
Îl cată-n orice colțișor,
Pân' dă de unu-adevărat:

În primul rând, un "Făt Frumos"
Ce e și greu la portmoneu,
Să aibe,-apoi, chiar de prisos,
Lângă un Ford, și un bemveu,

Inteligent, manierat,
La toate bine pregătit,
Să știe de gătit, călcat,
Devreme-acas' și nepilit...

[...] Citește tot

poezie satirică de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Constructorul de poduri

Un bătrân mergând pe un drum singuratic
Ajunge în ceasul asfințitului rece și gri, tomnatic,
La prăpastia adâncă a unui râu cu vadul lat,
El a traversat în lumina amurgului, săracă,
Fără teamă șuvoiul umflat și apa lui buiacă;
Dar, odată-ajuns dincolo, s-a-întors și s-a apucat
Să dureze-un pod pentru-a lega un mal de celălalt.

" Bătrâne," i-a spus un trecător, " poți oare să-mi explici
De ce-ți pierzi timpul și puterea trudind atât aici?
Călătoria ta se va sfârși curând-curând, oricum
Tu nu vei mai călca a doua oară pe-acest drum;
Ai traversat deja prăpastia adâncă a râului cu vadul lat,
De ce zidești acest pod când răcoarea serii tocmai s-a lăsat?"

Bătrânul l-a privit ridicând din pământ capul nins;
"Prietene, pe urmele mele pășește, întins,
Azi un tinerel fără experiență," a zis,
"Iar el trebuie să treacă peste-acest abis.
Pentru mine prăpastia a fost un obstacol ușor de-înfrânt,

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvinte nespuse

N-am apucat să-ți spun "la revedere",
Nici alte cuvinte pe care-aș fi dorit să le auzi;
Ar fi trebuit să le rostesc când am avut șansa,
Dar am crezut că-o să-mi fii alături cât vântul bate-n duzi.

Mi-a trecut timpul fără să îți fi spus
Cât de mult ai însemnat tu pentru mine;
Ar fi trebuit s-o fac, dar am crezut că-ți este clar
Și acum chiar nu știu cât ai înțeles de bine.

Când îți vorbesc în rugăciuni, din noaptea asta grea,
Aș fi-încântată dacă vorbele-mi urechea ta le-ar auzi;
O, cum ți le-aș mai spune astăzi dacă aș putea,
Dacă-aș mai avea norocul să fiu cu tine-o zi.

Poate-au fost cuvinte pe care și tu voiai să le rostești
Și care-au rămas nespuse, deși tu le-ai gândit;
Dar știu că m-ai iubit întotdeauna,
Așa cum și tu știi că te-am iubit.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Cățelul finanțist

Un cuțu – un cățel drogat –
Numit ministru la Finanțe,
De Premier – un câine beat,
Având protecție-n instanțe
De la dulăul șef de stat
Și-având și pâinea și cuțitul
(Că doar era pe bani stăpân),
S-a apucat, în sat, banditul
Să taie rația de fân,
Printr-o metodă patentată
De însuși el, cățel hapsân,
Contabil, la o bancă-aflată
Pe teritoriul său din sat,
Cu capital străin, normal:
În vremea-aceea, a lansat
Un zvon, ca și acum, banal,
Cum că bugetu-i terminat
De guvernanții-anteriori,
Că-s "găuri" și nu-s bani de dat
La pensii și la lucrători...

[...] Citește tot

fabulă de din Animale politice
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Luminița Teleoacă

Prizonierat

păsările cădeau din noi
ca dintr-un ținut fără de aripi/ ca dintr-o grotă
n-aveau copaci și porția de lumină se înjumătățise

se auzeau clopote/ cineva interpreta o arie
Beethoven's Silence: marșul funebru al interiorului devastat:

zăpezi lunecând spre origini/ toți îngerii aceștia dezbrăcați
ce n-au mai apucat să dobândească sentimentul rușinii/ nici pe-al fricii
cerșetori inconștienți cu drepturi depline asupra bunului cer

și cuvintele ne-au înghesuit în tăceri deloc aurite
peisaj cu om și absență/ timpul care nu se decide
să rămână azi... să treacă spre mâine
dinții aceștia ai vanității curgându-ne prin sânge
pervertindu-ne măruntaiele

o arcuire haotică în eter/ iluzia cvasioptică
de nu cumva or fi mâinile tale... mâinile mele
căzătură de păsări

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 14 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook