Poezii despre semne, pagina 13
Tatăl infernal
Vorbiți-mi prin semne,
Sau scrijeliți pământul
Înfuriați natura,
Certați-vă cu vântul.
V-aud de peste tot,
Vă văd în orice clipă
Sunteți ca niște păsări,
Zburând făr' de-o aripă.
Urâți-mă și morți,
Eu vă iubesc oricum
Curând sufletul vostru,
Va fi singur în drum.
Va bate pe la porți,
De cimitire goale
Și va dansa cu demoni,
În sunete de zale.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caută-mă
Caută-mă, iubite, până-n miez de noapte
Dacă ar fi să dorm, să nu-mi pui iar semne,
Să nu uiți la poartă să îmi legi ghirlande,
Flori de liliac sā-mi așez pe haine.
Licurici să-mi fie torțe surioare
Ce-mi arată calea până-n depărtare
Când alerg desculță prin roua stelară
Să mă simt iubită pânā-n primăvară,
De un suflet bun ce mă înconjoară.
Când noaptea-mi șoptește, dormi iar, inimioară!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste
Erau undeva tineri și frumoși,
visele le împărtășeau
apoi o viață frumoasă trăiau,
zi de zi iubindu-ne mulți ani
cu bune și rele până-au ajuns într-un punct grav.
El a fost tot timpul dual,
cu gândul și cu altă femeie
iar ea naivă crezând în minciunile lui,
până au apărut semne și certuri.
Un vis frumos s-a sfârșit
și așa s-au despărțit,
ea a suferit, iar el s-a căsătorit,
cu cealaltă femeie, colega ei de cameră
pe când a fost tânără.
poezie de Eugenia Calancea (14 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alfabet necunoscut
Dimineața sapă la rădăcina lucrurilor
dând roua la o parte nu mai mult
decât ține viața primei secunde,
sapă în palma bătătorită a luminii,
Astfel se naște ziua,
scoțând capul ei somnoros,
cu broboane de vis pe frunte,
întrebătoare:
Ce vrea să afle săpând,
încordându-se?
De sub stratul subțire de timp,
de aer,
dat la o parte, pâlpâind,
câteva semne indescifrabile...
Ce alfabet necunoscut
vorbește în numele adevărului?
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portret interior
La ora 9 și 30 de minute deja părăsesc câmpul
de luptă rănit mortal inamicul verde și periculos
împodobește scena ultimei confruntări din spa
tele casei acum soarele mă caută disperat prin
tre frunzele cireșului eu îi fac semne amicale cu
mâna mulțumindu-i pentru lumina și cădura cu
care mi-a înrămat ziua o lacrimă de aur cade
și-n acest poem o alta albastră o urmează
însă totul încremenește odată cu ultimul
cuvânt al copilăriei un hohot de râs
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (30 mai 2023)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâng ochii cerului
Plâng ochii cerului sub nori,
Lăsând pe gene-o-nnegurare
Ori semne triste de-nserare;
Ieșind miresmele din flori
La-ntunecata-nvolburare,
Efluvii pleacă, de culori.
Trăiesc mereu cu o speranță
Oricât mi s-ar părea de greu,
Atunci când cred că Dumnezeu
Mai e cu mine-n rezonanță;
Nori grei și cenușii de toamnă
Efervescent se zvârcolesc,
Istov de ploaie rece toarnă.
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diabetul
Diabetul...
Dansul sentimentelor
A ajuns la plus infinit.
Nu mai putem controla stresul,
Tensiunile morale, tristețea...
Au depășit lacrimile cota de inundație.
Furtuna generează furtuni
Și războaie ascunse...
Cibernetice semne, meduze rapace,
Dușmani fără nume,
Ascunse sub farduri și creme.
Calomniatori de lumină
Cresc valorile glicemiei.
Doar eu un edulcorat de tăcere,
Caut gustul dulce al vieții
În borcanul cu miere.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ascunsă
Nu uita că nu te uit,
Mă furișez mergând sub lună
Să mușc din buzele-ți de foc
Turnate în viori, pe strună.
Vânez cu inima flămândă
Clipirea ta, steluțe-n cer,
Ai gene lungi de curcubeu,
Lăsate semne în eter.
Lăsate-n pânze de paing,
Să mă vântur printre ele,
Te-așez în buzunar, la piept,
Scânteie din ocean de stele.
Măsura verbelor s-aude:
Nu te uit, nu te-oi uita,
Iubirea este al tău nume
Ascunsă în inima mea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ars poetica
Hai, trezește-te, e ziuă
Hai, alegeți tu din verb
Tot ce stă în înțelesuri
Și aleargă ca un cerb.
Cu arcadele din sensuri
Și cariatide mov
Picură culori-emoții
Unei fete în alcov
Și apoi să spargi latența
Ce zăgăzuiește lumi
Dezvelind în zori esența
Din acele gri genuni.
Sinele cel plin de semne
Hai trezește-l din visare
Fata-n crângul de simboluri
S-o trezești cu-o sărutare.
Unghiul-smulgere de linii
Înclină-l spre mângâiere
Moartea-i o poveste sfântă
În cuvântul mângâiere.
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dansul prieteniei
"V" puntea ce leagă lumea reală,
Nu de oniric, cum am fii înclinați să gândim,
Ci de paranormal.
Misticism sau real?!
Balanța are pe același taler
Încorsetat de legile timpului
"R"-ul și "C"-ul,
În timp ce "D"-ul se împotrivește imaginarului adevăr.
Imparțial, relativ, chiar futil,
Acest răspuns juvenil.
Lumi paralele, oglinzi de suflete și... tăceri
Secunde de mâine, clipe de azi, uitatele semne de ieri.
Motorul oglinzilor funcționează,
Nu ca devorator de suflete,
Ci ca propulsor al paranormalului.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!