Poezii despre ni memoria lui tata poezii, pagina 13
Libertate
libertatea frunzelor de iarnă
mi-a învins tăcerea dintr-o dată
iată!
cum se lasă fulgii peste noi
Tata pleacă iarăși la război
Mama îl ajută să îmbrace
neputința sângelui din ace
nu așa se face!
și m-așez în prag
tremură pădurile de fag
să nu plângem, Tată, este frig
rănile trecutului te cheamă
eu te strig
să-mi răspunzi la prima înserare
draga mea, eu plec
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oblonul
Tata a intrat în pivnița uitării
Să soarbă un leac din foi de stejar,
La ieșirea spre rotunda lumină
I-a căzut icoana din ceruri sub un par.
S-a speriat. Din propriul sânge scurs
A făcut un semn de înălțare,
Dar nemilos oblonul s-a închis
Sub o cheie în veșnică-așteptare.
La învierea râvnită, ușor universală
Aștept să vină de pretutindeni tata,
De-acolo, de unde și munții au plecat
Să ridice neputința din adâncuri cu lopata!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altoire
Io mă retrag atunci
Ca un băiat cu bun simți ce sunt?
Bine crescut pe-o muchie de sat
Asta pentru că mă altoia tata când eram mic
Lui i-a plăcut pomicultura
m-a învățat și pe mine să altoiesc un păr
și exersam pe soră-mea
îi spuneam că verfic dacă are perucă sau nu
dar niciodată nu avea
parcă-mi făcea în ciudă
deși eram din acelaș altoi...
Neconvins continuam să verific
vechile îndoieli, mereu noi.
Și nu mă prindeam
Și tata mă altoia din nou, cu speranță...
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Retrospectiva unui tată
V-am privit ca pe-o icoană
Dragii mei copii, dar voi,
M-ați lăsat cu ochii-n lacrimi,
Suferință și nevoi...
V-am crescut ca pe o floare...
Sunt un tată fericit!
Acum sufletul mă doare
Fiindcă voi m-ați părăsit.
Ca un fulg de păpădie,
Crescând mari v-ați înălțat
Și-ați uitat de tatăl vostru...
Unde, unde ați plecat?!
Eu v-am pus la rădăcină
Rug de neam și de cuvânt,
Păsări albe de lumină,
Dragostea și Duhul Sfânt.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerea pomului
Tată, pomul din grădina noastră,
Părul cel cu pere pergamute,
A-nceput, de-atâta vreme proastă,
Zilnic, spre pădure să se mute.
Nu mai este cum era-nainte,
Toată lumea părăsit îl lasă,
E ca un copil fără părinte,
De când, tată, tu te-ai dus de-acasă.
Și profund plecarea ta îl doare
Și țârâna rădăcina-i strânge,
E ca inima-mi presimțitoare,
Care după tine mereu plânge.
De indiferență nefirească
Pomul vrea să se sălbăticească.
sonet de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul cel vechi al Oltului
Vine, tată, Oltul mare;
Malul stâng de-abia îl zăresc.
Las să vie Oltul mare,
Că, români de când trăiesc,
Oltul tot la piept ne are
Și-i al nostru și ne știe
Și nu bate cu mânie
Malul cel basarabesc.
Vine mare, las să vie
Că ni-e sol dumnezeiesc.
Vine, tată, Oltul mare,
Brazi trăsniți rostogolind.
Las să vie Oltul mare,
Căci tătarii-ncoace tind,
Dar li-e Oltul în cărare
Și n-au inimă să-l treacă
Și sperieți se-ntorc și pleacă,
Cu noi horă nu se prind.
Las să vie, că-i îneacă,
Neamul nostru mântuind.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
astă seară am stat
sub teiul nostru bun
am citit poezii
și te-am așteptat să vii
catren de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acasă
(nepoatei mele, Maria Elaine)
E excelent la noi acasă,
Atmosfera e frumoasă,
Este raiul părintesc,
Eu în fericire cresc.
Am mamă, tată, bunici,
Am și frățiori mai mici,
Suntem educați omenește,
Să trăim copilărește.
Mama-i vers și alinare,
Cea mai dulce sărutare.
E o floare fermecată,
Cu o viață îmbelșugată.
Tata e soarele meu,
Se poartă frumos mereu.
Părinților le cânt frumos,
Ei sunt farul luminos.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă iartă!
O catedrală s-a-nălțat spre cer...
A prin în mine rădăcini, sub cruce,
Oh, Tată Sfânt, Lumină și Îndemn,
Spre calea fără de păcat mă duce!
Sunt oaia rătăcită azi, pe drum...
Să pasc lumini în calea ta, m-așteaptă!
În lumea mea am rătăcit destul...
Vin către Tine, Tată Sfânt, mă iartă!
Mă-mpiedic iar în iedera durerii...
Deșertăciuni cu chip de catifea,
M-ademenesc cu muzici ireale.
Tată Ceresc, te rog, nu mă lăsa!
Mă-mpiedic iar în iederă și teamă,
Șerpi vii mă prind în lumea necredinței
Cu muguri fini și netezi de aramă
Care promit reînvierea ființei.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvânt înainte (poezie pentru copii)
O carte de poezie
S-o citești și să tot fie,
Poezia-i sărbătoare
Are curcubeu culoare.
Bucuria de copii
Are multe poezii:
Unde îi copilărie
Vei găsi și poezie.
Pentru copii, e sărbătoare
Este lumii încântare,
Toată lumea-lumea vie
Are-n ea copilărie.
Le-am scris astăzi la copii
Un buchet de poezii:
Poeziile sunt mici
Cu... căței, și cu pisici.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul I (2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!