iubire pierdutďż˝

De voi mi-i jale

De voi, ce alergaţi întruna
Şi zilnic rătăciţi pe cale,
Purtând în suflet sărăcia
Şi niciodată bucuria,
De voi mi-e milă şi mi-i jale!

De voi, ce ridicaţi morminte,
Uitând de har şi de iertare,
Băgaţi în ele oseminte
Ce plâng aici fără cuvinte,
De voi mi-e milă şi mi-i jale!

În pulbere şi în tăciune
Mai semănaţi fără-ncetare.
De voi, că pierdeţi adevărul
Lăsând încătuşat misterul,
De voi mi-e milă şi mi-i jale,

Că sărutaţi tablouri sfinte
Şi intonaţi o bună veste,

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Ghidora (28 octombrie 2019)
Adăugat de Ghidora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şurubul şi piuliţa

Un şurub şi-o piuliţă,
Stând de vorbă pe-o poliţă,
Conversaţia se mută
Pe-o idee absolută.
Ea îi spuse că-n iubire,
Nu-i de-ajuns o potrivire;
Se cere fidelitate
Pentru a ta jumătate.
Dar văzând cum el, ca naiba,
Nu vorbea, doar privea şaiba,-
Tipa aia slăbănoagă
Care nu-i femeie-ntreagă,-
Că-i trimite şi bezele
Şi-un buchet de floricele;
Stând pe gânduri, piuliţa,
Mustăcind ca diavoliţa,
Căuta să-l pedepsească,
Măcar să se răcorească.
A-ncercat cu un bomfaier,
Dar părându-i că e fraier,

[...] Citeşte tot

fabulă de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măştile voastre

De la geamurile pline de sudoare îmi zâmbiţi.
mă încurajaţi să merg mai departe,
să nu mă opresc la prima adiere de singurătate.
Voi, cu chipurile voastre, veţi merge cu mine,
până la primul bar, să vă fac cinste.

În parc, chipurile vesele poluează băncile.
Unul mă cheamă să iau loc,
să descopăr noi prieteni plictisiţi,
ce aşteaptă să le împrumut idei,
dar, de fapt, nu vor decât pe drumul lor să merg.

Acasă, îmi zâmbeşti din pragul uşii,
mă pui să-ţi ascult inima înnebunită,
mă iei de mână ş mă ameţeşti
cu săruturi pline de iubire.
Vrei să mă tulburi cu dragostea ta.
Privindu-te în ochi, te văd.
Îţi văd inima, şi buzele, şi iubirea.
Tot ce aştepţi e să mergem undeva noi, noi doi,

[...] Citeşte tot

poezie de Bogdan Marcel Hirja
Adăugat de Bogdan Marcel Hirja
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuibul neautorizat

începusem să zidesc
frumoasa poveste de iubire,
perfect geometric, impecabil,
într-o măiastră antrepriză
şi fără un contract mai ferm cu-a doua vârstă-n criză

un cuib perfect rotund,
cu finisaje şi decoraţiuni de suflet-deci interioare,
de trei sau patru-sau în noapte strălucind albastre stele,
pentru un sbor rătăcitor ce s-ar întoarce în sfârşit acasă
după ce l-ar fi atins pe Dumnezeu cu penele pastele

zideam fără pietre, fără Ana, făra autorizaţie
de mituri şi zidire,
un cuib perfect în noapte, deci la negru,
şi raza lunii-având documentaţie incompletă
de iubire- se odihnea ascuns pe sborul alungit, vertebru

când tocmai ce-adunasem semnături
de la zei şi înţelepte păsări de-un înalt prestigiu,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Marius Ciungan din Haina de molton
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vraja noastră-i o poveste!

Tânără, boboc de floare,
Se scaldă-n raze de soare,
Se şterge c-un curcubeu,
De un colţ îl ţin chiar eu.

Ea face din glume haz,
Ba, mă prinde şi de nas:
"E vânjos şi măricel,
Să te cred că nu-i altfel?"

Râd şi eu că dânsa-i goală,
Vântul îi trece prin poală,
Nu s-opreşte, el mângâie
Forma roz, de carne vie!

Să nu se bronzeze tare
De la cap până-n picioare,
O acopăr cu-al meu trup,
Sunt flămând de ea, sunt lup.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecţii...

- Reflecţia credinţei în veci va lumina.
Cu nesfârşita milă, clădit-am a ta fire,
Păstrează-i focul viu, ce poate alina,
În vasele de lut am poruncit Iubire!

Ecoul Paraclisului te-nvăluie blajin...
Pe trepte simţi piosul foc al rugăciunii,
Când urci în amintiriea gândului divin,
Înte Pământ şi Cer există scara Lumii.

Zâmbindu-i raţiunii cu ochi de diamant,
Sufletul strigă trist cu glasul de vioară,
Lumina pentru Cer aşteaptă-un legământ,
Speranţa se alină-n privirea de fecioară.

Se unduieşte-n ploaia căzută pe pamânt,
O linişte din chin, ce-apasă cu asprime,
Scânteile reflectă durerea din frământ,
Feeric se descântă cuvintele în rime.

[...] Citeşte tot

poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorul
Scriitorul nostru este,
Ca o filă de poveste,
Îşi găseşte mereu tema
Că viaţa-i oferă schema!
Peste tot sunt subiecte,
Unele sunt prea cochete,
Altele sunt deranjeante
Când el se vrea mare fante!
Altele sunt cu iubire
Ce oferă fericire,
Adevărul dă amploare
La subiecte bizare!
Când minciuna scoţi în faţă
Supărăm pe domn paiaţă,
Iar pamfletul de se scrie,
Nu-i o mare bucurie!
Că se scoate la vedere,
Critici multe cu belele,
Sentimente pe hârtie

[...] Citeşte tot

Marilena Dumitrescu (3 martie 2020)
Adăugat de Marilena Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani!

Vine Anul Nou, o, vine
Un copil purtat în braţe
De Anul Vechi cu zări senine
Sau cu munţi pătrunşi de gloanţe.

Vine Anul Nou şi vine
Timpu-i scurt pe roata mare
Să ia focul din suspine,
Să dea rod la orice floare.

Chiar şi ţie chip feeric,
Dulce măr, fulg de scânteie –
Lumini vin din întuneric
Să-ţi dea formă de femeie.

Ochiul meu te vede rouă,
Ochiul meu te vede zare –
Împlinirea pură, nouă
Pe a Domnului cărare.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ghiocei

Au murit ghioceii, cam de-alaltăieri,
deodată
au lăsat un răzor întreg pustiu, petalele la gunoieri,
albul în griuri... pată.
Parcă-i revăd, încolonaţi cu ovalele în terţe aplecate
în timiditatea lor umilă,
într-atât încât aproape îi uitasem, că-i credeam pentr-o eternitate,
cum ne credeam pe noi copil, copilă.
A rămas, pură, o tristeţe că tot e-atât de scurt când e sublim,
atât de efemer
cu cât e mai fragil, nevinovat, mai neştiut, aproape anonim,
aflat numai de cer.
M-ating în gând petalele, cum de-mi devarsă cald
din ars de veştejire
şi, o lacrimă mă storc, tot stânjenit de-atât sensibil, în ascuns de fald
de-o floare, în amintire...
O buburuză în zbor aspiră rând pe rând nectar
de-albastrele zambile, de pe răzoru-n răsărire...
şi mă scurg tot, topit, prin gaura de iris -şi el tot florar-
aşa, cât încă o-i mai fi martor de plăceri, iubire...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 martie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie (Ai aruncat totul pe-o carte!)

Ascult liniştea, ce mult mă deranjează,
Şi plâng fără de lacrimi... şi oftez...
Deşi totul în jurul meu vibrează,
Eu împietresc... şi un oftat îmi desenez.

Şi curg lacrimi amare din ochi dulci,
Obrazul e uscat dar şi el plânge...
Dragostea, când vii să mi-o aduci?...
În inima care uşor se frânge...

Iubire! Iţi aminteşti de noi...?
Eram ca două stele strălucind...!
Vibram şi ne iubeam visând în doi
Fericirea ce o simţeam venind...

Dar tu ai aruncat totul pe-o carte!
Nu ai avut răbdare să înveţi...
Că dragostea nu era departe,
Nici împlinirea, cu care să te-mbeţi...

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!