Poezii despre plutind, pagina 12
Scrisoare
O, Leonid Dimov, e seară
Și trec femei cu trupuri lungi
Ca niște viespii uriașe
Pe care nu poți să le-alungi
Cu mâna leneșă din minte,
Femei cu sâni licențioși
Umflați de-un înger pneumatic
Pîn' la delir în plușuri roș,
Femei ce ne-ar lăsa-n burice,
Plutind pe pântec, să murim
Fără speranțe, fără apă,
Cum pe corăbii Gordon Pym
Halucinând vechi etichete
Pe butoiașele cu spirt.
O, Leonid Dimov, e seară
Și eu beau singur într-un birt.
poezie de Emil Brumaru (1968)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
vin ierni
nervos
primul fulg
de parcă ar fi Columb și mai nervos
ochiul meu nu știu care pentru că am
câțiva
l-a înecat în traiectorie părăsită
până s-atingă profunzimea filozofic!
nu-i încă iarnă în acest pătrat
câinele Bobiță melancolic atârnă
privirea lui între copacii desfrunziți
și mâine
zâmbesc, și cu foarfeca plutind
a înțeles
mă apuc de lucru, vin vremuri
omătoase și-mi pun lanțuri
să nu-mi patineze ochiul, gata
nu mai tai
frunzele la
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
SPERANTA
Nori de gânduri zbuciumate
Te caută în veșnică furtună,
Degetele-n șuvițele roșcate
Obosite se adună.
Trupurile se strâng încorsetate
Simțindu-se așa de bine împreună,
Rămânând așa, plutind departe
În ceruri senine fără lună.
Tu ai uitat iubita mea
Că am murit de mii de ori?
Dar mi-ai produs reînvierea
Prin ai iubirii dulci fiori.
Acum toate sunt așa departe
Dar revin mereu în amintire,
Vor deveni din nou realitate
Sub așa de blânda ta privire?
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Făclia
Tu nu mă vezi așa cum sunt,
Mă reclădești doar din imagini,
Din versuri ninse de paragini,
Tresar ca simplu amănunt.
Și uneori mă dezlipești
Dintr-o prefață-ncremenită,
Îți par, fără să vreau, ispită,
Plutind în rafturi cu povești.
Minutele plâng egoist
Prin dimineața trecătoare
Și mă declari o întâmplare,
Dar nici nu știi dacă exist.
Nu încerca să mă găsești,
Sunt o făclie neaprinsă,
Prin vadurile lumii însă,
Vreau să-mi repeți că mă iubești.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș fi
Un nor de-aș fi, venind cu ploaia
Dornic în noapte-a te iubi,
Luceafăr luminând odaia,
Te-aștept... cu zorile de zi.
Izvor de-aș fi, s-aduc sărutul
Sfințit pe buzele de foc,
Șoapta fierbinte și cuvântul,
Te-aștept... la margini de soroc.
Vultur de-aș fi, plutind pe vise
În zbor înalt... misterios,
Când orizonturi sunt deschise,
Te-aștept... cu tot ce-i mai frumos.
Soare de-aș fi sau codru verde,
Polen de floare... și parfum
Care în vânt nebun se pierde,
Te-aștept... hai să pornim la drum.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În simpla mea beatitudine
În simpla mea beatitudine
sunt fericit pe deplin,
plutind precum un gaz ilariant,
către lumea lui Marte.
În Marte voi găsii viitorul
stâlpului pilastru pentru care muncesc,
clădindu-l, dintr-un mousoleu plin
de cărți adevărate, doar cu adevăr!
Divaghez cu velocitate în cyberspațiu
ca un reper de informare,
ca un simplu ardent de lascivitate,
căutând orice segment al omenirii,
către lumea lui Marte.
poezie de Luigi Ungureanu
Adăugat de Pescărușul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păcatul recunoscut...
Plutind în marea de păcate,
Dorea, spre-a fi ales de El,
Să aibă la înalt nivel,
Păcate "contabilizate"
Crezând că-s toate unicate,
Mărin și-a zis, puțin rebel:
Le recunosc cinstit și-astfel,
Cincizeci la sută-mi sunt iertate
Iar când muri, văzu că-i bine,
Fu ridicat de-un crac, sireacu'
Iar Domnul zise:- Măi Marine,
La fapte bune-ai fost ca racu'
Te-am ridicat Aici, la Mine,
Să pot să te arunc... la dracu'!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regina nopții
venise de la bal plutind pe-o amintire
regina nopții
dintre mii de stele
mă căuta sperând într-o iubire
oferindu-mi zestrea ei
floarea ei cu cinci petale
furată din soare
lumina de sidef a lunii
șipotul apei către matcă
satinul unei mângâieri
gustul divin de piersici coapte
mireasma serii unicat
era
în grădina mea
fascinat
profund mișcat
am simțit pulsând ceva
tangoul verii ei cânta
nostalgic în inima mea
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânt
Un vânt ce bate-acum afară
Îmi spune-ncet, șoptind ușor
Vorbe dulci cu gust amar
Ce doar tu, iubito-mi zici.
Printre frunze-l văd cum zboară
Și-l aud greu, respirând,
Cum alintu-ți îmi aduce
Pentru inima-mi speriată.
Amorțit îi spun să plece
Înspre tine demon sfânt,
Să îți spună cum mă vede
Cât de trist în dor eu plâng.
Urca-n el înger iubit,
Lasă-te plutind ușor.
Când aici tu vei ajunge
Bate-n geamul plin de dor.
poezie de Alexandru-Călin Baciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Titlul amețit
Hai ascultă
cum sforăie florile!
Hai privește! Morile plâng!
Hai gustă zorii ce se strâng
și îți miros cu orele culorile.
Hai să ne scobim în deget
cu o inimă de barcă
Hai atinge cu gândirea
o explozie plutind
când din când în când
tu parcă
reînvii murind oricând.
Hai sărută cu piciorul
brațul cu brățări de umăr
să te iau în amețeală
să-mi ieși infinit la număr.
Hai trăiește!
Asta-ți cer...
dacă sper că mă privești
tot pământul amețește
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!