Poezii despre pictat, pagina 12
Floarea soarelui
sunt vânzătorul
de speranțe -
menirea mea este să lupt
pentru lumea galbenă
a lui van Gogh...
sunt vânzătorul
de floarea soarelui -
menirea mea este să lupt
pentru visul galben
al lui Vincent...
sunt "Măscăriciul"
care-și rotește sufletul -
menirea mea este să lupt
pentru sufletul galben,
pictat de Vincent van Gogh!
poezie de Daniela Voiculescu
Adăugat de Ilinca Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept o replică în noapte...
Mă hrănesc cu acele cuvinete siropoase ale tale...
Și sper ca nu voi deveni năluca din fereastra inimii tale
O misiune aproape imposibilă când tu ești prins într-un covor, pictat cu clipe de pe o canapea
Gustă din dulceața micilor gropițe
Ca-n fiecare seară pierdută-n luna de altă dată
Nu te mai pot ademeni sub mrejele mele
Căci ai plecat în noapte, risipind ale noastre speranțe
Acele cuvinte au ramas doar scrise, în cărți fără emoția de altă dată
Ești regele cu slujitori fideli,
Eu am rămas blocată în oglinda din camera ta.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jalobă fără noimă
Prințesă! Ce durere că nu sunt baremi zeu
Ca Hebe cea pe care, pe șeașcă, adineauri
O sărutați... Mă mistui, dar, ca abate, eu
N-am să apar pe Sevres, nici gol, încins cu lauri.
Cum nu-ți sunt pechinezul, nici fardulrozaceu,
Nici galeșele jocuri de nu-uri și de da-uri,
Și cum asupră-mi ochiul închis ți-l simt mereu,
O, blondă pieptănată de meșteri aurfauri
Numiți-ne... tu care strivești atâți fragi
În râsul turmei tale de mielușele dragi
Care ne pasc dorința și-o behăie sub astre,
Și ca să fiu de Amor, pictat pe evantai
CU fluierul în gură, vrăjind acest alai,
Numiți-ne păstorul surâsurilor voastre.
sonet de Stephane Mallarme din Cele dintâi poeme, traducere de Șerban Foarță
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
nimeni nu mă așteaptă aici
în coliba asta uitată din inima
pădurii de însuși Dumnezeu
lupii au plecat spre siberii
cu gheața subțire
urșii migrează-n urban
și corbii se duc din înalt în înalt
tot mai vitregă îmi este pădurea
aduc din oraș un coș cu flori de mucava
si-o pizza congelată
nu că mi-ar fi foame de ceva
că am uitat demult mirosul pâinii coapte
pe o vatră
nici sete
nu simt în decorul acesta desprins
din rama unui tablou pictat de un nebun
pe-o pânză cu penumbre
și ce simt venind aici
vă spun că e un dor care mă sfâșie
de tot ce am crezut că sunt
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecouri
tot ce memoria sfințește
obiecte, imagini, vibrații
eul pictat undeva în urmă evaporat
degetul (profeție?!) a unui copil grav
în «mime» totuși lucindu-i ochii
bucle, panglici, flori presate și urmele
pe hârtie ca niște desene «criptate»
tot ce memoria sfințește
ecouri
efectul nu mai este același, acum
craniul mi-e din tablă zincată
ba chiar întreg trupul
plouă și
aud ropotul la fel
ca atunci când lucram într-o hală învelită cu tablă
.......................................
deschizând ochii
ditamai soare în culmea amiezii
înăuntrul meu
ploua
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul din păr
Azi m-am vopsit...
Un gri perlat
ca toamna cea gri
strălucind, pe-nserat.
Întâi mi-am cumpărat vopseaua
albă ca neaua,
apoi, o picătură
fără măsură, de ceață
și le-am amestecat
în cafeaua mea caldă
de dimineață!
N-am mai băut,
le-am lăsat doar o clipă
în ceșcuța cea verde și mică!
Apoi am luat
șuviță cu șuviță
și le-am colorat
cu un vârf de peniță...
Încet, încet,
ca pe un bloc de desen
[...] Citește tot
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Volum, de tine
Din timp, ce l-am prins în coperți,
Pe raft de-o minte, în librărie,
Te caut când spuneam, "mă ierți",
Să te citesc iar, reverie...
... Din suflet, suflu praf depus
Să-l șterg cu palma, o uitare,
Să mă simt iar topit, răpus,
Tot te așteptând o alinare...
... Îți sorb cuvintele din buze,
Ce le-am tipar, înscris în file,
Ce le parcurg de călăuze
Să nu-mi pierd visele fosile.
Mă încânt de sunet de citate
Rămase veșnic pe timpan,
Din glas, ce-mi bântuie etate...
Ce-o strâng în pumn, să-i storc alean.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iunie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portret de primăvară
[Acuarelă]
Pe o foaie
neîncurcată de vreo pată
care s-o îndoaie,
aplec un curcubeu
asemeni cu sinele meu,
îmbrățișez cu crin regal
distins și alb fără egal,
ca fruntea mamei
sau ca obrazul ei oval,
peste cercurile mele
dau jos stele-viorele,
vin apoi
cu două petale de mac moi
(evident de mătase,
[...] Citește tot
poezie de Maria Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsărit
Am văzut un răsărit care m-a făcut
să mă opresc pentru o clipă
l-am privit
așa cum privești pentru prima dată
viața.
Un soare iradia roșiatic norii plumburii
împrăștiați haotic
razele vineții ale dimineții
se reflectau în apele gri cu relfexe aurii
ale unui port norvegian
în care dormeau liniștite
la marginea unui ponton
câteva ambarcațiuni albe
ce-și întindeau umbrele
peste casele înfipte pe malul apei.
Imaginea asta s-a lipit de retina mea
s-a întipărit în creierul meu
a început să mă obsedeze
așa că l-am pictat
ca să scap
[...] Citește tot
poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era un tablou
cu hrușciov care coboară
din tabloul pictat de mine
și-a luat pălăria de pe capul
unui taur obișnuit cu arene
și coride
m-a întrebat dacă e tabloul meu
țipa că nu-i plac picturile abstracte
că arta adevărată ar trebui să mobilizeze
individul și să-l îndemne la acțiune
pe când tabloul meu e amoral
antisovietic, degradant și
și că
ar trebui să fiu trimis într-un gulag
la reeducarea
tranzistorul deschis transmitea
o conferință ținută de hrușciov
acompaniată de un cântec
în spaniolă
iubirea mă arde
muzica se aude în noaptea de cristal
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!