virus

Emancipare

Dracul s-a emancipat,
S-a rujat şi-arată bine,
E adeseori machiat,
Dar de el tot nu-mi convine.

Minte şi când spune drept
Şi de nicăieri apare,
Cu un aer, aparent,
De căldură şi culoare.

Dacă vrei să-l contrazici,
Chiar cu-n argument solid,
Dintr-o dată face plici
Şi devine iar morbid.

Astfel, de o lună-ncoa,
Să vedem cât e de tare,
Ne-a adus virus Covid.
De la el, din plin, se moare.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Covid-ul şi moldoveanul

Motto: Două sedii ale Judecătoriei Chişinău,
vor activa într-un regim special după ce
doi angajaţi au fost testaţi pozitiv la Covid-19.

După raita-n parlament, ca o superstiţie,
trece virus imanent şi pe la justiţie!

Mai sleeşte, mai separă, într-un stil sinistru,
şi puterile şi ţara dintre Prut şi Nistru.

Numai că... se stinge lume simplă ca un boţ de lut,
din elită - nici un nume, nici un hoţ, nici un mancurt!

Nici o lepră, ordinara: Preşedinte, prim- ministru
numai medicii şi ţara, Prutul şi bătrânul Nistru.

Stă acasă moldoveanul, fără muncă şi parale,
stă şi-şi scarpină aleanul -când la deal şi când la vale,

Căci i-i scris în catastife şi trecute la registru

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (4 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te desfid, Co-Vid, face-te-ai vid

Când să fie-anticipate,
Când s-avem şi noi de toate,
Veni virusul perfid,
Pe numele său, Covid!

Nu poţi duce adălmaşu',
Nu mai dai mâna cu naşu'
Şi nici cu ceară picată,
Soacra nu se dă pupată!

Pe net, căutând scăparea,
Te apucă disperarea:
De la rigă la opincă,
Lumea face caterincă!

Cum să te trezeşti râzând,
Când vezi lumea derapând,
Mor oameni, e vai şi jale,
Omenirea-o ia la vale!

[...] Citeşte tot

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea în vremea virusului

Chiar acum, dar
chiar acuma, mi-au luat călcâiele foc după tine!
Musai acuma, în învelişul din nu ştiu ce polimeri izolatori să ard eu cu flacăra genezei,
iar, tu, rece aidoma vremurilor de ciumă,
oh, când nici pur ca o piatră vulcanică,
nu m-ai atins!

Neapărat acum,
dar obligatoriu acum,
chiar eu să mă îndrăgostesc,
numai eu sa iubesc muntele de sare,
când pentru altul ai respirat virusul!

No, numai!
Nu eşti tu, cea plecată prin Gomorele
sodomiţilor!
Tu nici măcar ciumă nu mai eşti!
Eu sunt cu eterna Mea în vremea noastră!

Doamne,

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copii cântă în gheare de vultur

Credeţi că omul o să devină mai bun
După ce ne trece virusul ăsta nouă nebun
Şi-o să cântăm pe la balcoane iar
Cântecul sufletului auzit atât de rar

Precum ai vedea raza unui quasar
Venind spre tine să-ţi releveze senin
Că nimeni pe aici nu e rege pe spin
Înfipt ieri aproapelui cu chip de zar

Rotit după interese de omul avar
Copilului-nfometat sfâsiat de vultur
Pentru o nestemată ori pentru aur
Ce acum fără valoare nouă ne par

Cântând din suflet pentru a fii-n viaţă
În funia acestui virus ce ne învaţă
Că suntem atârnaţi precum o paiaţă
În mâna avarilor care ne înhaţă:

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica...

Mi-a ajuns frica la geamuri, se tot leagănă pe ramuri,
Şi de-ntind o mână-afară, parcă n-ar fi primăvară!
Ba mi-e cald, ba mi-este rece, ba simt un fior cum trece,
Oprindu-se în perete, cu un ţipăt de erete!

Mi-a intrat frica în oase, o simt cum prin aer coase,
Pânză de păianjen fină ce de gândul meu se-anină!
Mi-a intrat frica în viaţă, sinuoasă ca o hoaţă,
Zi de zi, oră de oră, mă prinde cu ea în horă!

Şi dansăm uşor prin casă, pe o muzica aleasă,
Zi şi noapte, împreună, noi ne ţinem strâns de mână!
Sper să am putere încă, şi, deşi, nu sunt de stâncă,
Şi mă clatin ca tulpina care-şi pierde rădăcina,

S-o alung departe-n zare, fiindcă e îngrozitoare,
Posesivă ca un virus, ca cerneala din papirus!
Mi-a intrat frica-n cuvinte şi mi-e dor de cele sfinte,
Un dor nepătat, de prunc, în care să mă scufund..

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pandemia Covid-19 este copacul care ascunde pădurea. De ce copacul care ascunde pădurea?..
Prevăzuseră totul. Nu doar pandemia unui virus necunoscut care coboară din cerul senin, ci tot ce se va întâmpla după aceea; Supravegherea în masă şi controlul cetăţenilor din întreaga lume până la suspendarea drepturilor constituţionale.
Acest nume nu a fost ales întâmplător, deoarece aşa cum vom vedea mai târziu, din această pandemie se va naşte un sistem politic complet autoritar în care nu este permisă nici cea mai mică disidenţă.
"Nimic nu va mai fi ca înainte".
Lumea care va ieşi din această pandemie va fi una în care nu va mai fi loc pentru disidenţă. De fapt, se prevede naşterea unui autoritarism global în care cetăţenii înşişi vor preda drepturile lor fundamentale guvernelor în numele unei pretinse securităţi.
Paşii următori: microcip şi guvern unic în lume.

Camelia Opriţa în Palimpsest (Jurnal) (martie 2020)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul lui

La Vaslui e visul lui, visul e un fel de virus,
Trenu-oftează ca un tigrus, frânele chiue-n voie,
Uhle Spiegel din Feroe vine-n vizită, visează
Un palat pe o pârlează.
Pedagogi, bone, amante are-n spate, sunt vagante,
Visul lui e-o piersică răsărită, vestică,
Ierburi cresc jur-împrejur, n-are treabă Bialoncourt,
Trenul ca o râmă pleacă prin prăpăstii, cade-o leacă,
Uhle vine şi la circ, ne prezintă un brac-bric.
Vocea din cupolă strigă – Uhle încă nu eşti rigă,
Vine Lydia c-un tată, cu intenţia să-i bată,
Să-l împuşte pe nemernic, c-a născut Lydia anemic
Un bebe cu trei picioare. Fără cap, în gură-o floare.
Ba mai este şi Martina cea cu cercul şi bulina,
I-au şi dat piramidon de la farao Memnon.
Arestaţi cu toţi, fac nazuri, are Uhle "mult" necazuri,
Însă Judele Siprem le oferă a la creme
Şi trei bice pe spinare să le crească bubişoare.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Union Jack

câţiva nori împinşi de peste ocean
şi oraşul geme sub ziare
cu poza lui boris vânzând acţiuni
în greenwich market
pungi cu hamburgeri, inimi şi rulmenţi
tapet pentru NHS*, nisip şi curmale,
rinichi proaspeţi

two for one, mate!
prin fumul albastru
turişti mulţi şi veseli
aruncă tandru cu grisine şi lire
în lebedele care se fac că plouă
în st. james park

avem steag. noroc şi vână
scriu editorii. vom decupa ţara
cu dinţii din harta continentului
apoi o vom scuipa într-un ocean
cu nume de virus

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Covid-19

Sunt şase luni de la Ignat,
Când văru' Ion, un gură cască,
Veni c-un zvon la crâşmă-n sat,
De am rămas cu toţii mască:

Cicătelea, din capitală,
Un virus va veni la noi,
Şi ne-ar lua direct din oală
Iegzact când cheful e în toi;

Domnu primar puse şi sare:
Cică, ăi de sunt virusaţi,
Nu vor avea nicio scăpare,
De ne scuipam în sân speriaţi,

Când a sărit popa Ilie
Contrazicându-i imediat:
Că... de veneam la liturghie,
Doar dracu' s-ar fi speriat!

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!