Toate rezultatele despre simultan, pagina 11
Fascinația lumii tale, iubite
Iubite,
Ne cărăm păcatele în geamantane
Noi păgânii locuitori în templul lumii profane-
Poate vom ajunge să înțelegem înțelepciunea celor vechi,
Starea de geometrie și de grație a lucrurilor,
Misterele eleusine și orfice ale strămoșilor tăi
Prin liniile perfecte ale Partenonului.
M-am întrebat adesea dacă se mai poate depăși
Ceea ce este unic pe podișurile spiritului?
Pe pragul unei noi lumi de mucava
Aduc acestui popor iubitor de idoli,
Acestui popor care te-a zămislit pe tine,
Îndrăgostitul meu pururea mâhnit,
Cântări pentru geniul său creator.
Fermecată de lumea sofiei,
Am pătruns în adâncurile minții tale
În lumea sufletului tău de înaripat,
De exilat, ca și îngerul, care are o viață dublă
Și trăiește simultan în două lumi paralele.
Te rog să mă citești ca pe o amintire neîncepută
[...] Citește tot
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre îngeri
- poezii despre zile
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu aș încuraja pe nimeni să încerce să studieze viața, pentru că niciodată nu o poți înțelege. Nimeni nu poate nici măcar începe să înțeleagă un moment al măreției sale, al misterului său, al gloriei sale absolute. Trebuie să te îndrăgostești pe deplin de chiar inima existenței și apoi esența sa este în mod miraculos descoperită cumva un fel de cunoaștere intuitivă se întâmplă din această dragoste. Dar studiul asupra vieții nu funcționează, pentru că atitudinea ta și chiar tu, căutătorul, e doar un fenomen trecător. Trebuie să plonjezi în primul rând în interiorul tău, până nu mai există "tu" și "viața" ci există doar Viața. Nu există o "persoană" care trăiește viața. Este doar Viața exprimându-se ca, în și prin această formă numită persoană, observată simultan în conștiința pură. Ce amuzant e că cea mai simplă învățătură pare a fi cea mai dificilă. Acesta este ca un circ de concepte. Luptăm, creând diavoli de nicăieri, cu scopul de a ne apăra propria identitate pură ignoranță. Acum am spus-o și acum vreau să o văd vie în tine. Vreau să o văd germinând înăuntrul inimii tale. Trebuie să înflorească, să dea roade și să dea umbră. Asta este!
citat din Mooji (13 februarie 2013)
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre iubire
- citate despre inimă
- citate despre existență
- citate despre învățătură
- citate despre încurajare
- citate despre umor
- citate despre superlative
- citate despre intuiție
Motanul diplomat
În vremurile noastre -puțină lume știe-
Și-n lumea animală avem democrație...
Într-una din campanii, pe un întins maidan,
Își susținea platforma, pe-o piatră, un motan:
-Vă rog, stimați prieteni, vă rog să mă votați,
Căci sunt urmașul unui lung șir de democrați:
Bunicul dinspre mamă a fost în parlament,
Ba, chiar și străbunicul a fost un ins potent
În dreapta liberală, prin șapteze'ș'ceva!
Votați-mă cu toții și, de mă veți vota,
Va fi democrație, va fi egalitate,
Promit retrocedarea averilor furate,
Promit un loc de muncă la șoareci, șobolani,
Maidanul va fi altul în numai patru ani!
Promit ca pe vecie să ne-mpăcăm cu câinii,
Să nu mai fie coadă la împărțirea pâinii,
Promit ca fiecare să aibă loc în casă,
Iar șoareci și cu mâțe să stea l-aceeași masă!
[...] Citește tot
fabulă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre pisici, poezii despre votare, poezii despre promisiuni, poezii despre democrație, poezii despre cuvinte, poezii despre serviciu, poezii despre pâine sau poezii despre prietenie
Facerea lumii
Dumnezeu, ca să devină inginer
a urmat toate secțiile Politehnicii
simultan
și a avut la fiecare
proiecte de an.
La facultatea de Construcții
(nu degeaba e sfânt)
a făcut o planetă
și-a numit-o Pământ.
Animalele și florile le-a creat
la Chimia organică;
peștii și păsările
la Aerodinamică.
Iar pentru secția de Mecanică fină
a avut la proiect
sa le facă pe toate
sa se miște corect.
[...] Citește tot
poezie de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre învățătură, poezii despre zoologie, poezii despre superlative, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre păsări, poezii despre producție sau poezii despre planete
Visul unei nopți de iarnă
Apărea în stele dințate
chipul tău de atunci, numai contur.
Nopțile mele, în nopțile mele.
Stam lungit pe zăpadă, privirea
îmi hoinărea printre cetini, în jur,
Și nu mi-era frig. Dimpotrivă,
abuream tot ca o pâine albă.
Stelele mă priveau curioase.
O, tu, carne a mea, visătoare,
o, voi, fosforescentelor oase!
Tot viitorul călătorea, călătorea,
de sus, de sub norii cei nevăzuți,
pe fulgii cei albi, căci ningea,
dragostea mea i-apăsa, apăsa,
și ei mi se topeau în răsuflare.
Pân' la genunchi mi s-ar fi scufundat piciorul,
dacă-aș fi vrut să calc peste gheață,
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre stele, poezii despre ore, poezii despre noapte, poezii despre alb, poezii despre vulcani, poezii despre visare sau poezii despre viitor
Cântec expirat
(refrenul este un țiuit continuu
ghici în a cui ureche)
m-a lovit un tren sau
am fost aruncat de pe planetă
senzația asta o au toți cei care
își pierd vederea văzând prima dată
iubirea
am dat să mă ridic
scuturându-mi colbul anilor
care ar urma să vină
(refrenul se curbează)
cine nu pricepe mare lucru
despre fizica aia cuantică
n-o să suporte cum ea
tocmai ea
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre vinovăție, poezii despre urechi, poezii despre poezie, poezii despre ochi sau poezii despre muzică
Melancolie
Am la rabat melancolie
C-am strâns prea multă și m-apasă
Pe aripi, veșnic într-o vrie
În transa unui alt... acasă.
Misterios e nepătrunsul
Neînțeles, de timp trecut,
Prezent ce-acum trăiesc... Recursul
E-n fond, un viitor trecut!
De suntem toți primar fărâmă
De-un Univers în răspândire,
Atunci suntem și frunză, râmă...
Rememorați o omenire!
Privesc ca Nostradamus jar,
Să delirez de toxic gaz,
Mă mestecând în timp, mojar,
Să-mi sorb trecutul, din necaz...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre flori, poezii despre aripi, poezii despre verde sau poezii despre seducție
Despărțindu-ne
macii mei și-au venit în fire
părintește mi-au iertat surghiunul
iubirea-cu-lămâie-și-sare
ca pe câmpii mi-au încredințat latențe
așteptând rodul imaginației bune
! și eu
desculță am alergat [un vechi obicei de-al meu!]
altfel invadată de roșu/ simțeam că frumusețea este
cu totul altceva decât prefabricatul anost de iluzie
o corabie și-a potrivit pânzele dincolo de naufragiu
întoarsă în mine nu s-a gândit copacul să mă acuze
de egoism... nici măcar de naivitate
rămâneau în urmă
inflorescențe strangulate în jurul eului meu
de nu cumva vor fi fost brațele tale... cândva
obsesiile.... boala de moarte... disoluția
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre spațiul cosmic, poezii despre roșu, poezii despre plăcere, poezii despre pești, poezii despre naivitate sau poezii despre motoare
Basic instinct
Noblețe tristă privirea ta îmi arată
până unde rațiunea îți înțelege sufletul...
E un fel de plâns interior, fără lacrimi,
un plâns subtil, oprit la intersecția
dintre dorința ta de a-mi descuia larg
ușa inimii și, vai!, obsesia de a rămâne
în tine însuți, ca să te lecuiești, acolo,
pe tine, de tine, iubito!
Ca să-ți redefinești eul, despărțindu-l,
fie și temporar, de golul imens al lumii,
acordându-i sângelui o minimă vacanță.
Obrăznicie semeață și zvâcnet alb
de piatră neagră, sânii tăi îmi spun
până unde inima îți poate îngădui rațiunea...
Este pasiunea trupului de a-ți sfida cugetul,
tu fiind, întotdeauna, prea mică pentru
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre instinct, poezii despre inimă, poezii despre trup și suflet sau poezii despre sâni
Am să înalț
Am să înalț un mausoleu în aer,
Într-o culoare mov și fără vaier,
Nonconformist și insipid și simultan,
Ca un proverb sau epitalam.
Să-mi fie trupul risipit în pulberi,
Suflet al meu, tu nu ai să mai suferi,
Inadecvat la viața viitoare,
Schimbându-mi cursul precum râul înspre mare,
Indiferență, pace și cadență,
O remediere la o ultimă scadență,
Un loc comun, o meditație, mixtură
Pentru durerea ce mă-mbată și mă fură,
Megalomanic, antologic, providență,
Memento mori, pace și cadență.
*******************************
Capul meu stă pe tava privirilor voastre,
Tâmplele îmi zvâcnesc ca furtuna-n fereastră,
Cum de nu pot muri după ce am scris un poem?
Înalț privirea, în jurul meu nu s-a schimbat niciu semn,
Nu mai pot citi, nici ochii să-i închid,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre tăcere, poezii despre pace, poezii despre moarte, poezii despre întuneric, poezii despre șerpi sau poezii despre vânătoare