Poezii despre semne, pagina 11
Cândva
Cândva o să privești în noapte,
Spre timpul ce nu l-am avut,
Spre o poveste spusă-n șoapte
O să mă chemi și-o să te-ascult.
Căndva o să mă-ntorci la mine,
Plângând pe umerii mei goi,
Cândva o sa revin la tine
Si se va naște iarăși "noi".
Cândva nu va fi prea devreme
Și niciodata prea pustiu,
Doar taci și-ascultă. Timpu-n semne
Îți spune: " Vino... Nu-i târziu!"
poezie de Andrada Ianosi
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul cerșetor
La colțul străzii e un cerșetor
Cu mâna-ntinsă, către-o altă lume
Decât aceea unde, fără nume,
El ispășeste râsul tuturor.
Adolescenții se mai țin de glume
Și-i pun în palmă semne de-ale lor,
El e bătrân și înțelegător,
Cu noi, cu toții, dar, cu cei mici, anume.
Și cine observă, într-o doară,
Ca el e-aici din vremuri de demult,
Imperturbabil, în acest tumult,
El, cerșetorul, a uitat să moară.
Sub zdreanța lui, minunea se-ntrupează,
În el e Dumnezeu, ce stă de paza.
poezie celebră de Adrian Păunescu (19 aprilie 1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Rondelul podului de onix
Pod de onix se-ncovoaie,
Arcuind o boltă naltă;
Cade foaie după foaie
Peste-azurul de pe baltă.
Dinspre-apusul ce tresaltă
Sângeroase curg șiroaie;
Pod de onix se-ncovoaie
Arcuind o boltă naltă.
Mandarini, stând laolaltă,
Spun că semne sunt de ploaie;
Iar o luntre, cam greoaie,
Printre ape se tot saltă,
Pe sub pod ce se-ncovoaie.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Excelsior" de Alexandru Macedonski este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Ascuns în hazard
Nu știu ce porți pe umerii
așa de albi și fragili
sculptați în zăpadă.
Aștept în pielea tandrului
ascuns în hazard,
să se înlănțuie plăcerea privirii
pentru ce doresc să ating.
Cum îmi vei trimite zvonul
tăinuit, plin de speranță
ce urcă prin sânge și capătă putere.
Și așa cuvintele-mi capătă vână,
de semne în trup se nasc
din lumina iubirii.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu erau semne
Mergând, am aflat
Unde mă duc.
Urând intens, cum să iubesc.
Iubind, ce și pe cine să iubesc.
Întristându-mă, cum să râd din toată inima.
Din slăbiciuni, cum să capăt putere.
Din neadevăr, adevărul.
Din ipocrizie, am aflat ce este sinceritatea.
Acum aproape că știu cine sunt.
Aproape am curajul să fiu acel om.
Încă un pas
Și voi fi în locul de unde am plecat.
poezie de Irving Layton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veneția
Apă, marmură și tăcerea captând ca un magnet,
Nespartă de roți sau de potcoave;
Oraș nufăr, mai mult reflectat decât concret,
Pereți de palat și-acoperișuri ca niște etrave.
În apele sterpe și-n neclintirea minerală
Lipsește reproșul unui fir de iarbă, nici lotuși nu-s;
Oraș fără semne de bucurie sau de oboseală,
Departe de el însuși, sieși îndeajuns.
poezie de Arthur Symons, 1865-1945, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regasire
Intr-un abis intunecat plutesc
Si ingeri nu mai sunt
E atat de frig si de intuneric
Ma gandesc cu teama
Daca eu sunt sufletul meu
Daca asta va fi pentru eternitate
Incerc plin de remuscari
Sa alung demonii ce ma cuprind
Si rugaciunea sa mi-o amintesc
Sa incerc sa ma regasesc...
Si universul ma ajuta
Si prin semne ma indruma
Sa te urmez pe tine
Sa imi urmez calea divina
Sa ma regasesc pe mine
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de vali
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața îi o mirare...
În lumea în care m-am născut,
Nicicum din întâmplare,
Zburdă destinele în timp...
Căci viața îi o mirare!
Ocean de visuri,
Sub gene lungi de soare,
Veșnice căutări spre noi lămuriri,
Miracole cu semne de întrebare,
Mii de chemări spre înălțare,
Neastâmpărul în veci nu-ți moare,
Căci viața îi o mirare!
poezie de Valeria Mahok (3 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trece iubirea
In rochii de matase si dantele trece fredonand iubirea
Si-o strig, o chem indurerat jalnic cu privirea
Alerg s-o prind, s-o strang cu puterea gandului
Ii fac semne disperat sa se opreasca-n poarta sufletului
Dar nepasator dispare in ghemotoacele cetii pamantului
Cad in genunchi ingandurat, privind a ei pufoase urme le sarut
Si trist visez la ziua de maine.
poezie de Iulia Andreea Tala
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lectură nescrisă
Trec cu degetul, peste literele destinului
dintr-o poveste ce rămâne mereu în urmă,
fără file tipărite înainte, doar o matriță
în care un necunoscut zețar alege necuvinte
să lase gust de întâmplare, în amestecul cu-o luare aminte
de un mister, cum ceața învăluind aflata parteneră, dintr-o fetiță,
mai mult accente, semne în cratima ce curmă
un ocult curs, se aplecând cu umilința aldinului...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!