Poezii despre schimb, pagina 11
Puieți...
Am plantat,
Puieți de timp,
Din care
Răsărit-au ani.
Au fost și sunt,
Nu pot să-i schimb,
Nici în aur,
Nici în bani.
Zdrobesc timpul,
Secundă de secundă,
Împing viața,
Înainte
Pentru a fi
Cât mai fecundă.
Zdrobesc timpul,
În morile de zile,
Plămădind viața,
Cu evenimentele,
Mobile.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spitalul de urgență
i s-a făcut rău pe stradă,
a leșinat și a fost adusă cu salvarea la spital
după operație medicul a fost chemat
la altă urgență
surorile trebuiau să iasă din schimb
și se uitau nerăbdătoare la ceas:
- mai stăm mult?
să moară și asta și plecăm!
bolnava nu putea să vorbească
și apoi i-au dat lacrimile
auzise, înțelesese totul
poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de cerșetor...
Poetul e cerșetor de sentimente
Dar depinde ce face cu ele
Isi hrăneste dintr-o singură palmă iubirea
Sau le dau la schimb cu amăgirea
Și dacă aceea palmă-i dă pur iubirea
A muzei lui ce-i dăruiește nemurirea
El ii va dărui,.. singura avere poezia.
Ei, palmei care-l hrăneste cu iubirea
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Punctualitate mioritică"
Corectitudinea-i un "viciu",
Căci Domnu-a dat doar "virtual,"
Să fie omul punctual,
Când vine-acas', ori la serviciu
De vii la timp, e un indiciu,
Că ești desigur anormal,
Iar eu, în mod paradoxal,
Nu mai îndur acest supliciu
De-aceea, dornic să mă plimb,
Serviciul aș dori să-mi schimb...
Cum fiecare liber e
De-a "paște" unde vrea, ca renul
M-aș angaja la CeFeRe,
Că-ntârzii permanent, ca trenul!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
*&
am spart un pahar și din el au țâșnit așchii
nu de lemn
nu de sticlă
foc
am luat un ciob și m-am privit
copilăria cu serbările din grădiniță
adolescența derutantă
granițele trecute cu poza de pașaport schimbată
pentru că eu mă schimb
nu din rea-voință!
nici complezență...
din firul narativ al timpului care mă ticăie absent
fără inimă - fără avocat
vinovat fără vină
percutant
timpul hoțul de clipe
poezie de Zeciu Anca Cristina
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata mea pe patru roți
Cu mașina, azi, mă plimb
Și la viteze tot schimb...
Bag a treia, bag a patra
Și-uite cum mă duce fata!
Fata mea pe patru roți,
Du-mă, du-mă cât mai poți,
Merg ca melcul, merg ca vântul,
Numa să nu-mi calc cuvântul!
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muntele
Unii oameni urcă pe munte
pe cele mai cunoscute trasee;
alții din ignoranță sau din frondă
incearcă să urce pe cele mai grele
și necunoscute itinerare
iar alți în schimb aleg din comoditate
cele mai ușoare drumuri
numai că acestea
coboară, coboară, coboară...
Cine nu se apropie de Dumnezeu
în fiecare zi, acela se îndepărtează
de Dumnezeu în fiecare clipă
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriere în stele
Făceam un schimb de daruri dincolo de vad.
M-am așezat în contemplarea vasului nomad.
Tu mă iubești? Îmi auzeam cum susură în piept chemarea.
Printre degete îmi curgeau Dunărea, Iordanul, marea.
Tu mă iubești? Scotoceam înserarea.
Îmi răspundeau umărul, pasul, zarea.
Care-i semnul bărbăției, feminității supreme?
Spune-mi, suflete, iubirea de cine se teme?
poezie de Iulia Dragomir (24 septembrie 2022)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cititorului
În cartea asta, fără-ndemânare,
Am pus întreaga tinerețe-a mea.
Mărturisesc, acum când ea apare,
Că multe-aș fi putut să schimb în ea.
Dar, cum și firea noastră-i schimbătoare,
De ce să fac trecutu-altminterea?
Te du, deci, biată pasăre, în zare
Și Dumnezeu te-ndrume unde-i vrea.
O cititorule, oricine-ai fi,
Citește cât mai mult mă poți citi;
La urmă vine-osânda, pare-mi-se.
Întâiul vers copilu-l migăli;
Pe cel de-al doilea, băiețandrul; și
Bărbatul, doar pe el din urmă-l scrise.
poezie clasică de Alfred de Musset (1840)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeitate autohtonă
Măriții zei iubiți de greci,
Au dispărut uciși de timp,
Iar azi pustiul din Olimp
Trezind în noi fiorii reci
Dorim să ne găsim pe veci
Noi zei ai noștri, ca în schimb
S-avem un mioritic nimb
Încununat de ferme legi.
Pulsându-ne concret prin vene
Ca-n fabuloasele povești
Și-având "orientale gene"
Tradițiile par firești
Azi proclamând măreața LENE,
Zeiță-a muncii românești.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!