Toate rezultatele despre februarie, pagina 11
În amintirea nimănui
din tomberonul de un galben puțin înclinat
fără o roată iese un vârf de aripă emailată
de înger de familie reciclabil (?!) aerul rece
de februarie nu se zbate de mîini se lipește
cu liniștea cu aerul clar că ar fi unul bine in
format în ce ne privește de sus dumnezeu
mișcarea pietonală fără aprobare de jos os
pe os se încearcă în lupte de stradă cu linia
de tramvai care-ncântă cromată priveghiul
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jurnal (Februarie-Aprilie)
Cartofi mari cât grenadele îmi adusese-n plasă
Și, cum aveam curentul tăiat, plecând îmi spuse:
"Vin repede, am eu niște lumânări acasă".
Lăsase-n baie farduri, ultima dintre truse.
S-antors, fără mantou, cu, doar tupeu, sâni dezinvolți,
Viu atașată. Mie-mi trecuse-o lungă tuse,
La RENEL, achitasem, vai, cartofii aceau colți.
De lumânări uitase, Ziua, oricum, crescuse.
poezie de Emil Niculescu din Zona Zoster
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Retorica glumei
Descopăr viața,
Mă descopăr constant
Și ca vechi militant
Subțiez, zilnic, ața.
Adun vechi cutume,
Retrăiesc zboruri lent
Și ca vechi insurgent,
Mă dezic de-astă lume.
Mituri vechi le dezbat
Cu aplomb de școlar
Și ca orice fugar,
Vă las clipa pe-un pat.
Nu te caut, acum,
Mă găsești unde vrei
Și cu simple idei,
Veșnic, eu recompun.
[...] Citește tot
poezie de Liviu Reti (20 februarie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca dimineața de azi
Ca dimineața de azi
fost-a vre-un om mai treaz?
Nu numai floarea și râul
și-acoperișu-i furat de extaz.
Chiar rnarginea-i tot mai bătrână
de ceruri șirag luminată
simte: e țară, răspuns,
largul de lume visată.
Totul respiră, mulțumește-nainte.
O, ale nopții coșmaruri,
cum fără urmă-ați pierit.
Din strat peste strat de lumină
întunericul vostru era făurit,
care pur se dezminte.
Muzot, pe la 23 februarie 1922
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Proiecte, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Litera
frumusețea zilei de 13
februarie a-nceput cu mici lipituri decupaje
din ziarele on
line cum astăzi soarta îmi este
gândită de singurul dumnezeu navetist pe relația
timișoara-cenad, cred
cu o nebunie aparte în frumusețea zilei de ieri
și în ce
am citit în ultimul anotimp din ea din
litera
tura universală
plus
de o vreme suspin chiar în vântul de nimicit primăveri
plus
mai cred în litera cu
nasul pe sus
foarte sus!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era umed. Pica din ceață. Costel călca delicat pe trotuarul asudat. Traversă, fără canin strep să-i păteze pantofii sticloși sau marginea pantalonului larg. Strînse pardesiul englezesc pe corp, potrivind gulerul la locul Iui cu o mișcare cochetă a gîtului. "Bine că nu e ger și zăpadă!... Februarie!... Gata cu iarna!..." Trăsese la fit încă un an cu paltonul. La iarna viitoare, blană! Dacă o vrea Dumnezeu. Erau vreo doi ani ele'cînd dorea haină cu blana.,.
Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
4 februarie 1663. Astăzi fiind zi de colocviu la școala de pe lângă catedrala Sf. Paul, am ascultat câteva disertații la cele șapte științe liberale; deși erau exact ca disertațiile școlarilor de altădată, parcă totuși nu erau așa de bune ca ale noastre, de pe vremuri. M-am dus să asist la examenele claselor mari la latină, la greacă și la ebraică; găsesc că n-au răspuns nici pe departe cum răspundeam noi; doar la geografie s-au prezentat bine. Apoi am coborât în școală;
Samuel Pepys în Jurnal, Anul al patrulea (1663) (1965)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ritm șters
Azi... nimicuri mă strivesc
un februarie lipsit de vers
lovește cu ceața în mine,
cârpesc locul cu o ploaie deasă
căzută din senin
și încerc să caut un folos
dar mă zdrobesc în poezii..
Un ritm pierdut
din când în când
mă îmbracă într-un frac,
e greu pe umeri
și caut prescurtare
de-acolo să mă cațăr peste lume
să pot să strâng
un singur zâmbet..
Esența să o-nchid într-un final
neîncurcat în silabe.
poezie de Mihaela Huțanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
INCERTITUDINE
Unde ești? Cu zâmbetul deschis
Frumoasa mea cu ochi căprui,
Tu îmi apari acum în vis
Și taci, nimic nu-mi spui.
Din prima clipă m-ai atras
Cu mersul tău impetuos, destins,
Dar azi ce a mai rămas?
Nimic, totul s-a stins.
Încerc fiorul primului sărut
Apropierea ta incertă,
Nu pot să uit, nu pot să uit!
Cum m-ai cuprins inertă.
De ce m-ai ridicat în slăvi?
Apropiindu-mă de stele?
Cu astfel de isprăvi
Tu m-ai îndemnat la rele.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
CUVINTELE...
Mai întâi a fost cuvântul,
Rostit de însuși Creatorul,
Astfel s-a născut Pământul,
Lumea noastră, viitorul
Printre lucrurile sfinte,
Și credința-n Dumnezeu,
Am și lucrul cu cuvinte,
Folosite-n scrisul meu.
Te întrebi puțin contrariat
Ca un aer cam fierbinte
Cine? Ce s-a mai schimbat
Doar folosul de cuvinte.
Mulți se-mbată de cuvinte
Spuse la un oarecare semn,
Folosite mai-nainte
Elegii al limbilor de lemn.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!