februarie

Jderii

Mâine e 23 februarie
iar tata nu o să mai împlinească nimic
nu voi mai sta cu el la masă
şi nu o să-mi mai îmbrace geaca
ce mie nu-mi mai venea
nu o să mai spună
"Alin Ionuţ din fraţii jderi"
o să zică doar mâine
mâine
e tot ziua mea
aşa că mă duc cu bicicleta
să mai iau nişte pâine..

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa că începând cu ziua de marţi, 1 februarie 1944, mi-a dat în primire arhiva cu citrurile secrete (diferite coduri şi maşina de cifrat "Enigma Codurile zilnice le deţinea domnul maior şi nouă ni le da în ziua respectivă când executam vreo lucrare. În zilele care au urmat am făcut cursuri de perfecţionare.

Simion Gârlea în Din viaţa unui basarabean, Însemnare de pe front (2009)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba maternă este instrumentul didactic şi pedagogic prin care sunt instruiţi şi educaţi toţi membrii unei comunităţi sociale de aceeaşi etnie. – Maria Filipoiu / Despre Limba maternă
(21 februarie - Ziua Mondială a Limbii Materne)

citat din Maria Filipoiu (21 februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Februarie - luna "iubelilor"

Hei, You, de Valentină's day,
M-ai strâns la piept şi-a fost OK,
M-ai giugiulit, m-ai sărutat
Şi-un very nice cadou mi-ai dat.
Dar tocma'-n zi de Dragobete,
M-ai ignorat total, băiete,
Trecut-a ziua, ce păcat,
Nu tu cadou, nu tu ţucat...
Şi toată lumea cleveteşte:
"You love doar americăneşte."

poezie satirică de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tumefiere

Eu am ştiut că timpul o să treacă.
Eu am ştiut.
Februarie e cel mai scurt
şi-mi rămâne plânsul afară din teacă.

Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
îşi face cruce
cu două picioare.

Pentru ca umilinţa jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la faţa locului;
faţa locului era umflată.

poezie de Nina Cassian din La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tumefiere

Eu am ştiut că timpul o să treacă.
Eu am ştiut.
Februarie e cel mai scurt
şi-mi rămâne plânsul afară din teacă.

Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
îşi face cruce
cu două picioare.

Pentru ca umilinţa jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la faţa locului;
faţa locului era umflată.

poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pârâul în februarie

O cărare-nzăpezită bătută de veveriţe şi de vulpi
Se-ncolăceşte printre brazi – iarnă mare.
Pietrele-s înăbuşite de nea până sus pe culmi,
Încremenite-s toate, niciun fior, nicio mişcare.

Dar dedesupt, apleacă-te şi-ascultă îndeaproape!
Sub profunda mantie-a tăcerii atotstăpânitoare, albe,
Vei auzi murmurul catifelat al unor firave şoapte –
De păsări şi de lumină, de muguri şi de floricele – salbe.

poezie de Sir Charles George Douglas Roberts, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Astăzi, pericolul pândeşte tot mai des şi din Aer ; vulturi de-aluminiu atacă-n amiază: casa şi ogorul, odată cu norul, deşi apărarea vrea "marea cu sarea"...!» ‒ (33) / 25 februarie 2022
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 49).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» (25 februarie 2022)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este o dimineaţă rece de februarie, iar pe stradă circulă mai puţin oameni decât de obicei. Dinspre staţia de metrou vine un singur om; comportarea lui neobişnuită îmi atrăsese atenţia. Pare un bărbat cam de cincizeci de ani, înalt, chipul lui are trăsături puternice, autoritare. Este bine îmbrăcat, dar atitudinea contrastează cu demnitatea, îmbrăcămintea şi figura sa. Aleargă, ridicând mâinile şi clătinându-şi capul.

Arthur Conan Doyle în Bijuterii poliţiste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rara fericire de primăvară

Doamne, ce abur e pe fruntea lumii,
De la un lucru pân-la umbra lui!
Aleargă armăsarii ca nebunii,
Frecându-se de garduri şi statui.

Uităm atâtea! Curgem doar pe legi!
Crucile celor morţi în iarnă, smulse,
Îşi suie tainic braţele a crengi,
Redevenind copaci, pornind cu frunze.

E-o zi atât de rară, de întâmplări tăcute,
Încât parc-aş trăi pe lut de rai
Un an mai vechi, o sută nouă sute,
Treizeci februarie sau zero mai.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Ultrasentimente (1965)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!