Poezii despre citate de mihail sadoveanu, pagina 11
Seara la baltă
Dup-o zi de muncă grea,
Ne-am strâns toți baieții,
Să ne relaxăm puțin,
La mijlocul belții.
După ore de scăldat,
Îmi dau și eu seama,
Că prin sat m-a căutat,
În acest timp... mama.
Pentru că eu nu i-am spus,
C-am plecat de-acasă,
Și când a văzut că nu-s,
S-a făcut ca arsă.
poezie de Mihail Cosmin Pamfil (2 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La balamuc
La balamuc e-o faună pestriță
E lumea la o scară mult mai mică
Și-acolo-s premianți dar și oftică
Intrigi și drame, aur și pojghiță.
Doctori nebuni se-ntrec cu pacienții
Și fiecare crede că-i normal
Totu-i rutină și-un respect formal
Și foarte rar uzăm de intervenții.
Sunt în salonul patru cu celebri
Pitagora, Aristotel și Dante
Alighieri, altfel mare fante,
Și încă doi, nu-i zic, sunt cam funebri...
La masă vin de la saloane bune
Un Topârceanu, cum îl știți, glumeț,
Și Sadoveanu, comunist isteț
Apoi Vadim, chitit să se răzbune.
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Noua Geneză" (4 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arcă
Orăcăiți degeaba, nu vă iau!
Pe arca mea primesc numai cămile
Căci țărmul unde-ajung e un pustiu
Nu heleșteu de broaște imbecile!
Orăcăiți degeaba, nu vă iau!
Din ce să vă hrănesc pe voi, o mie?
Ci blândele cămile vor răbda
Tot jarul vieții noastre din pustie.
poezie de Mihail Mataringa din Singur în Atlantic (24 noiembrie 1986)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mie
Că n-o iubesc și n-o ador,
Așa mi-a spus cu nepăsare,
Vrând nesfârșitul să-l măsor
Și dragostei să-i pun hotare.
Disprețuindu-i măreția
O clipă doar, ea-mi dovedi
Că nu pot alunga robia
Ce sufletul mi-l copleși,
Că nimeni lanțul nu-mi doboară,
Că liniștea mi-e doar atât:
Un glas de heruvim ce zboară
Peste-un infern posomorât.
poezie clasică de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel
Amurg însetat, bea apă și plânge!
Cheamă-ți cocorii tomnateci apoi...
N-ai teamă, curând veni-vom și noi
Când cercul de foc se va strânge!
Amurg ireal, irizat în cerneală
Fâșii violete și verzi vor pieri...
Din negrele aripi cocorii târzii
Vor bate, căutând aurora boreală.
poezie de Mihail Mataringa din Din cartea "Singur în Atlantic", Ed. Muntenia, 2008
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ești
Pe o mare de smarald
Pe un munte de bazalt
Ori pe căile cerești
Ce contează, dacă ești!
Că ești rază ori suspin
Ori izvor, ori strop de vin,
Din neant de mă privești
Ce contează, dacă ești!
poezie de Mihail Mataringa (23 ianuarie 2005)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-aș muri...
De n-aș muri, n-ar fi nimic.
Un om mai mult, neînsemnat,
Din cercul lumii decupat
Și mic, din ce în ce mai mic.
De n-aș trăi, un singur gând
M-ar tulbura peste măsură:
Că n-aș vedea cu ce figură
M-ar pune dracii în pământ.
poezie de Mihail Mataringa (19 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Ceai și poezie
În seara asta-mi ești o poezie
În fața unei cești de ceai,
Zicându-ți că așa este să fie,
Să îmi fii muza, să îmi fii rai.
Frumoasă ești, cu ochi mărgele,
Nu mă mai satur să-i privesc,
Ești poezia mea, ești toate cele
Câte aș vrea ca să iubesc.
poezie de Mihail Coandă (30 noiembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul sol
Dac-ai plutit,
s-arăți corabia în care
ai străbătut întinsa mare,
de ani slăbit.
De vii călare,
arată-mi calul plin de foc,
ce te-a purtat, din loc în loc,
fără-ncetare.
De vii pe jos,
să-mi dai toiagul
cu care tânărul frumos
porrni, și-ajunse azi "moșneagul".
Dar el tăcu,
și mâna galbenă-mi întinse;
tăcerea sufletu-mi cuprinse;
și el tăcu...
poezie de Mihail Cruceanu
Adăugat de Danuț Cepoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflete, bătut în cuie...
Suflete, bătut în cuie,
Corpul unde l-ai lăsat?!
Au la cer încet se suie
Iar tu zaci însângerat?!
Suflete, nu poți să zbori,
Te-au prins cuiele de cruce,
Nu te-nnalți, nu te cobori,
Nu mai ai unde te duce.
Suflet greu, mai ai putere
Să te lapezi de durere?!
poezie de Mihail Mataringa (1 octombrie 2009)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!