citate de mihail sadoveanu

O altă geneză...

Azi stele au căzut,
ape s-au revărsat,
sori s-au întunecat,
inima mi-a tăcut...

lacrimi cad,
se lovesc de pământ,
se preface-n vânt
un oftat adânc...

zile cândva însorite
se prefac în neguri,
mai am doar gânduri
şi sentimente rănite...

poezie de Mihail Simionescu din Încă nu a apărut
Adăugat de Mihail Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă aştepţi?

Da, ai dreptate,
n-am uitat încă,
ştiu că eşti departe,
te-ai lovit de o stâncă
într-o apă adâncă,
s-au dus visele toate,
tu nu ştii -
era frumos mai departe,
acum eşti pe un nor,
unde-ai putea fi?
Mă aştepţi să mor?

poezie de Mihail Simionescu din Încă nu a apărut
Adăugat de Mihail Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noe şi potopul

Când a eşuat
Arca lui Noe pe Ararat,
Dobitoacele toate
Au răsuflat uşurate.

Numai Noe,
Dintr-un vârf de plop
Se distra citind
Cuvântul "potop"
Pe dos, care tot potop era.

Se vede treaba
Că de potop
Nu putea scăpa
Nici în vârf de plop.

poezie de Mihail Mataringa (16 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigoilor

Ce-a urmat după căderea nopţii, nu mai ştiu
Dar am visat că toţi eraţi de faţă
Subţiri şi reci ca pojghiţa de gheaţă
Absurzi şi goi ca un ocean pustiu.

Am auzit că-n secolul ce vine
Nu vor mai fi catarge şi nici mări
Veţi fi umblând pribegi prin depărtări
Să vă viseze cineva ca mine.

poezie de Mihail Mataringa (22 ianuarie 1985)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lied

Mă joc cu genialitatea prin ţărână
Şi clopotul îmi tânguie un lied
Vertebra-mi fluieră ca naiul în ţâţână
În note false de broscoi gravid
O carte mâzgălită-n sânge verde
Citesc distrat cu sufletul pe spate
Iubita-mi zgârie-n urechi dezmierde
Frângându-mi nemurirea-n nopţi ratate.

poezie de Mihail Soare din Înger de prisos (2007)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măi, Stârci de Noapte, Pseudonimul meu nu are nimic de-a face cu Dama lui Puşkin, ci cu Dama poetului. Întru [...] | Citeşte tot comentariul

Resemnare

Cu paşi înceţi, prin bălţi murdare,
Trece Moartea cu coasa-n spinare
Trece de mult şi nu are
Pe cine să ia, pe cine să ducă
Şi-atunci, rezemată în coate
De-un ciot de ulucă
Şi-aprinde un rest de ţigare.

poezie de Mihail Mataringa (24 iunie 1986)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, Luna! (se dedică lui Michael Collins)

Ah, Luna! Atât de aproape
Şi totuşi atât de departe...
Din cuibul rotitor Vulturul zboară
Uşor să se-aşeze în Marea Liniştii.
Singurătate, acolo sus...
Pământul suspendat priveşte spre voi.
Mai e puţin şi "micul pas"
Va deveni istorie.

poezie de Mihail Mataringa (26 decembrie 2008)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de Dragobete

În ajun de Dragobete,
Încălţaţi cu albe ghete,
Ghiocelul şi-o brânduşă,
Mi-au batut încet la uşă!

Vor să îi primesc în casă,
Fiindcă iarna e geroasă,
Şi nu pot să stea afară,
Până-n zi de primăvară!

I-am primit la mine-n casă,
Le-am pus mâncare pe masă,
Şi am povestit de toate,
Pân' la unu jumătate!

După ce i-am omenit,
Şi de somn i-am pregătit,
Mi-au dat un sărut în dar,
Şi i-am pus într-un pahar!

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Torentele şi oamenii

Cu vuiet şi zgomot torentele trec,
şi unul pe altul ca-n luptă se-ntrec;
Le place mişcarea ş-a undei lăţime,
Le place răceala, ce dă prospeţime;
şi oamenii astfel în şir necurmat,
Pe calea vieţii se scurg ne-ncetat;
şi cred că au inimi, dar a lor căldură,
Ca torentul rece-i egoism şi ură.

poezie clasică de Mihail Lermontov, traducere de Alecu Donici
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Improvizaţii – o şedinţă a Curţii Supreme de Justiţie

LORDUL AVOCAT

Strângând foile acidului discurs în mână,
A tot somat, lansând fel de fel de-aluzii,
Până când a găsit, cu declamatoare râvnă,
Argumentul, un citat ţinând loc de concluzii:
L-a găbjit, l-a mirosit şi l-a-nfipt, nene,-n faţa ta,
Cu aerul că n-o face să tragă pe sfoară blegii;
Iar tot ce bunul lui simţ deloc nu percepea,
A bălmajit, nene, recitând din cartea legii.

MR. ERSKINE

Harry a-ncremenit de groază, se-nţelege,
Şi-atunci a ridicat mâna luând cuvântul;
Decanul grijuliu chiar părea a înţelege,
Că din altă parte-ar fi trebuit să bată vântul:

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!