Serioase/triste despre arta comunicarii, pagina 103
Omul sensibil la artă se află față de realitatea visului în același raport în care se află filosoful față de realitatea vieții; el se complace în a privi totul cu un interes acut, căci își tălmăcește viața tocmai prin aceste imagini; astfel își face ucenicia vieții. "Atotînțelegerea" lui nu prinde numai imagini plăcute și surâzătoare; tot ce este grav, tulbure, trist, întunecat, piedicile neașteptate, capriciile hazardului, așteptările anxioase, pe scurt toată "comedia divină" a vieții cu "infernul" ei îi trece prin fața ochilor, nu numai ca un joc de umbre căci și el participă cu toată firea și durerea sa la aceste scene dar păstrând totuși acea impresie fugară că totul e aparență; poate că mulți își amintesc, ca și mine, cum au reușit să se îmbărbăteze, în spaimele și primejdiile visului, spunându-și: "Este un vis! Să visăm înainte!".
Friedrich Nietzsche în Nașterea tragediei din spiritul muzicii (1872)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre visare
- citate despre viață
- citate despre întuneric
- citate despre tristețe
- citate despre spaimă
- citate despre religie
- citate despre realitate
- citate despre pericole
- citate despre ochi
* * *
- Nu, nu e migrenă, - dar dă un creion mentolat și tu, -
Nici duh languros de pseudoartă, nici de vopsele în vesel spațiu-atu!
Viața în troacă începu cu o graseiată umedă șoaptă,
Continuând cu molateca fumegare a lampii cu petrol, mioapă.
Undeva la vilă, apoi în hățiș silvan orecum întristat,
Dintr-o dată nu se știe de ce ea izbucni în pojar liliachiu-fluturat...
- Nu, nu e migrenă, - dar dă un creion mentolat și tu, -
Nici duh languros de artă, nici de vopsele în vesel spațiu-atu!
De aici încolo, prin sticle colorate, mijindu-mă, văd destul de ciudat:
Cerul, ca buzduganul, amenințător, pământul, ca un pleș, roșcat...
Mai încolo - încă nu-mi amintesc - mai departe-i ca un film, la ruptură:
Miroase puțin a smoală și, se pare, a putredă, poate că de pește, untură...
Nu, nu e migrenă, ci frigul de spațiu, de infinit asexuat simbolic,
Șuierat de tifon sfâșiat, plus de chitară bubuit carbolic.
poezie clasică de Osip Mandelștam din revista "România literară", nr. 26/2008 (1931), traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre păr roșcat
- poezii despre pești
- poezii despre petrol
- poezii despre oftalmologie
- poezii despre infinit
- poezii despre filme
- poezii despre culori
Nichita Stănescu a fost supranumit Îngerul blond. Supranumele este rodul tinereții sale, când înfațișa la vedere un trup serafic și doi ochi albaștri, încununați de părul bălai răsfirat în vânt precum coama unui cal furat. Acum când Nichita a trecut în Nemurire senzația de Înger o ai citindu-i scrierile. Dar scrierile lui Nichita nu sunt cuvinte și nici numere nu sunt, nu sunt un gen literar sau o artă sau o știință. Sunt ceva încă Inventat-Neinventat; citindu-l pe Nichita citești Inventatul-Neinventatul rostit de însuși Nichita cu vorbe adunate de pe buza Timpului. Iar Inventatul-Neinventatul Lui creează fiori, naște anxietate. Scrierile lui Nichita provoacă teama de necunoscut... Niciodată nu ești sigur cât cer se ascunde în cuvântul pamânt și câte cuvinte verzi ascund frunzele din copacii Îngerului. Cine sau ce se află în spatele înșelătoarelor cuvinte...
Corneliu Sofronie în Sensuri, Gândindu-l pe Nichita
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre îngeri, citate despre păr blond, citate despre cuvinte, citate despre știință, citate despre vânt, citate despre verde, citate despre trecut, citate despre tinerețe sau citate despre timp
La înmormântarea unui interlop din Ferentari, șef de clan (pamflet)
S-a strâns toată țigănimea,
Interlopii și prostimea,
Interlopul să-l conducă
Și-n mormânt să-l introducă.
Nu o groapă în argilă,
Un cavou cât este-o vilă
Îl așteaptă pe cel mort,
Chiar la Bellu, cu confort:
(Cu sisteme de-ncălzire,
Unul antiputrezire,
Cu de antifurt sisteme,
Să ferească de probleme;
Ușa grea e aurită
Și cu artă făurită,
Încrustată, spre fălire,
Cu rubine și safire;
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (9 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre nuntă, poezii despre moarte, poezii despre țări, poezii despre șefi, poezii despre zâmbet, poezii despre trandafiri, poezii despre roșu, poezii despre faraoni sau poezii despre cai
Nocturna
Dormi, frumoasa mea! De-acum
Noaptea luminoasa
Ca o unda de parfum
Navaleste-n casa.
Luna clara din neant
Pune pe covoare
Straluciri de diamant
Si maragaritare.
Ea priveste ca-n extaz
Bluza ta lejera
Si pantofii de atlaz
Langa etajera.
Si trecand prin budoar,
Raza-i ce se rupe
Lumineaza un lavoar
Cu flacoane scumpe
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre încălțăminte, poezii despre verde, poezii despre tuberoze, poezii despre timp, poezii despre somn, poezii despre roz sau poezii despre păr blond
Sărutul Toamnei
Îți poartă vântul ale tale roșii buze
Și lovește cu sărutul fragile frunze,
Ce se usucă pe loc și groaznic cad,
Oare de mă vei săruta ce o să fac?
O să ruginesc și eu precum verdeața,
Sau mă voi îneca în rouă ca dimineața?
Mă pui pe fugă ca pe razele de soare,
Când aduci Septembrie peste mare.
M-aș ascunde la umbra unui falnic tei,
Poate așa nu mă vor găsi privirile ei,
Și-am să-i aștept ale sale lacrimi
Să-mi fac un ceai din dor și patimi.
Mi-e frică să alerg, să nu calc pe frunze,
Și să strivesc ca un hain urmele de buze,
Doar brazii toamna își ignoră soarta,
Cine sunt eu? Să stric anotimpului arta.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (19 septembrie 2018)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre dorințe, poezii despre tei, poezii despre rouă, poezii despre frunze sau poezii despre frică
Giotto avea un talent atât de minunat, încât nu există nimic din ceea ce a produs în veșnica-i mișcare natura care să nu fi fost zugrăvit de el, într-un mod atât de asemănător, încât aveai impresia că aceasta nu mai e o copie, ci mai degrabă obiectul însuși. Deoarece a scos din nou la lumină arta, care fusese de mai multe veacuri îngropată din pricina rătăcirilor celor care pictau, dorind mai degrabă să facă pe placul ochilor ignoranților, decât ai celor înțelepți, el poate fi pe bună dreptate numit unul din aștrii gloriei florentine... Ceea ce ridica și mai mult meritul său, era modestia foarte rar întâlnită printre cei de-o seamă cu el. Avea ambiția să fie prințul pictorilor; cu toate acestea, nu voia nici măcar să i se spună maestru. Această modestie nu făcea însă decât să sporească strălucirea talentelor sale.
citat celebru din Boccaccio
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre modestie, citate despre înțelepciune, citate despre talent, citate despre pictură, citate despre natură, citate despre mișcare sau citate despre lumină
Tristă floare
Dacă nu mor, cui rămâi?
Dacă mor, a nimănui.
Viu de ce să fiu aș vrea,
Dacă nu te pot avea?
Mort de ce să vreau să fiu,
Dacă mort înseamnă viu,
Iar viu se traduce prin:
Fără tine? Ca un crin
Rupt de vânt, nepăsător
Dacă mă usuc și mor
Într-o zi sau, într-o glastră,
Pus de tine la fereastră,
Deși nu sunt viu, să par,
Cât mai am apă-n pahar...
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (7 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre traducere, poezii despre mâini, poezii despre hârtie sau poezii despre flori
Simțuri... la tine
Mi-am întrebat ochii de vor să te vadă
Aievea în față-mi pășind ca o nadă,
Neclipind au raâăspuns, în lacrimi de pește,
Că vor să te aibă, sub pleoape, firește!
Frumos întrebat-am ca șoapta-ntre vele
De vor să te-audă urechile mele,
Ciulite în vervă-mi răspund pe măsură,
Că vor bucuria ce-ți naște din gură!
Chiar până și nasul l-am pus la-ncercare
De vrea să îți simtă parfumul în zare,
Și ca drept dovadă inspirând cu talent,
Mereu mai aproape vrea al tău sentiment!
Mi-a zis chiar și limba, puțin mai sfioasă,
Că fără veșminte ești mult mai gustoasă,
Dar pielea se-ațâță, mă duce de toartă,
Se cere atinsă cu-n aer de artă!
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (4 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre talent, poezii despre spațiu și timp, poezii despre simțuri, poezii despre ochi, poezii despre naștere, poezii despre nas sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pian lucind
În mijlocul sălii de piatră,
În eleganța dinadins creată
De-un greu pian acoperit
De-ntuneric vag, înăbușit.
Deodată, însă, timpul mort
Ucis de-al gândului confort,
Reînvie, din mormântul nins
Când clapa gravă s-a atins.
Ușor, ca o petală-n zbor
Plutește-n aer-al meu dor
Călcând pe câte-o altă notă
Din arta prinsă-n forfotă.
Timpul nu se mai măsoară
În ceasul vechi, ce-l împresoară,
Ci clipa-n sunet se preschimbă,
Un infinit, artistul să atingă.
[...] Citește tot
poezie de Mihail Romanov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre artă, poezii despre zbor, poezii despre pian, poezii despre sunet, poezii despre simbolistică, poezii despre sfârșit, poezii despre ninsoare sau poezii despre muzică