drum de viata alb

Gânduri noi

Era o-nvălmăşeală de secvenţe
în mintea sa, pe drumul din pădure,
încât îi provocau incoerenţe
în logica gândiri lui mahmure.

Vedea cum paşii săi strivesc în umbre
a razelor de soare veselie,
iar sunete venite din penumbre
îi cântă, prin copaci, o simfonie.

Voia, în ochii tulburi, limpezire,
în suflet, printre gânduri şi în viaţă,
mergea pe vechiul drum, dar n-avea ştire
de ţinta lui în noua dimineaţă.

Îşi aminteşte noaptea cea din urmă,
de ea, de-o fericire nepereche,
dar, dincolo de asta, chiar de scurmă,
nu poate da de-o amintire veche.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arde-mă de viu

fără milă fii inchiziţie
am plecat la drum
pe drumul pierzaniei a păcatului
leac de vindecare nu există
ochii
sunt poarta de intrare ei au păcătuit
sufletul e vinovat şi el
şi el
o recunoaşte dacă ar primi
linişte şi pace - leac nu există
toţi ştiu - închisoarea
ar fi calea
să sfârşesc acolo unde ar începe nemurirea
arde-mă cu durere vie
profundă să mă căiesc
pentru păcatul inimii străpunse
sufletul meu păcătos trudit să fie
caznele să-mi smulgă mărturisirea
secretul putrezirii omeneşti şi viaţa
să ardă carnea cu fierul înroşit

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veselie de primăvară

ascultaţi cum cântă pădurile
şi cum se joacă prin ele vântul,
ascultaţi râurile pe toate gurile,
ascultaţi păsărilor cântul.

s-au sculat toţi codrii bătrâni,
îi bucură căldura şi soarele,
ascultaţi doinele la români,
ascultaţi cum susură izvoarele.

priviţi şi prindeţi în palmă,
soarele, raza lui dulce şi viaţa,
lumina de ploaie, limpede, calmă,
când cade peste noi dimineaţa.

jucaţi-vă noaptea cu stelele,
jucaţi-vă cu iubita de-a dorul,
intraţi în hora-mare cu ielele,
că suntem pe pământ călătorul.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (10 martie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munţii

Munţi cu frunţile-n azur,
Om în vârf priveşte-n jur
Natura cea divin creeată,
Tainică şi-ndepărtată.

Bântuie vânturi pe drumuri
La popas se-nalţă fumuri.
Alb pe piscuri din troiene
Neaua cade pe sprâncene,
Cer senin mijeşti prin gene,

acrostih de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o fată necăjită

prin colb de drum asfaltul greu
muşcă cu fierbinţeală din pasul meu
atârnată şi dureros în mâna dreaptă
duc o parte din necăjita mea viaţă

stânga tresare şi duce greoi
o parte din destinul cel mi la-ţi dat voi
n-am casă, n-am bani, am doar 12 ani
ce-i târâi cu mine aşteptând alţii noi

ziare vând şi-mi-s murdară rău de tot
căci nu sunt robinete cu apă peste tot
seara cu groza-o-n-tâmpin şi încet eu plâng
căci sunt o fată ce nu poate să ducă tot

poezie de Viorel Muha (septembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă vieţii şi morţii

Viaţa-i o clepsidră spartă.
În două timpu-i fragmentat –
Lumina zilei şi... deodată
O noape neagră s-a lăsat.
E-un licăr între vieţi de stele,
Un şerpuielnic drum de vis...
Nu înţelegem că se moare
Decât când pleoapa s-a închis.

Viaţa-i o clepsidră spartă,
Arcă-n vreme de furtuni,
Pe valuri de timp purtată.
Vis în neştiute lumi...
Este curgerea spre mâine,
Al durerii eşafod,
Pacea colţului de pâine
Şi trădarea lui Irod.

În două timpu-i fragmentat –
Ploi de silabe şi tăceri

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi ninge pentru tine!

Divinul se frange in cercuri amare
Si bolta dispare sub norii cei reci
Si soarele astazi e parca-un alt Soare
Iar pasii-mi alearga pe aspre poteci.

Tanjesc dupa mica mea raza de Soare
Astept sa se-ntoarca natura la viata;
Reduc departarea ce-i si asa mare!
Si-n loc de o noapte-mi aleg dimineata.

Iubire-i cer astazi zapezii ce cade
Din bolta stinghera de-un alb prea divin
Speranta-mi sclipeste cu mii de fatade
Si joc pelerinul din albul sublim.

Si daca din frig se va naste furtuna
In suflet e cald si inca e bine;
Iar tot ce-i frumos va sti sa ramana,
Si azi daca ninge, e doar pentru tine!

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar un izvor

Erai însetată pe-un drum în deşert
Pierdut printre dune, tăcut şi pustiu,
Ascuns de nisipuri, flămând şi incert,
Mergând spre iluzii ascunse-n neviu.

Erai rătăcită - morgană-n real -
Prin vise ciudate, prin prafuri de timp,
Credinţe trecute prin ciur cerebral
În cioburi scăpate de zei din Olimp.

Erai mai frumoasă, pe calea-ţi cea grea,
Decât tot ce-n lume vreodat-am ştiut,
Şi-atunci, m-am gândit c-aş putea şi aş vrea
Să-ţi ies înainte pe-un drum nevăzut,

Să-ţi stau la picioare-ntr-un nou început,
Să-ţi văd chipul blând cum se-apleacă, uşor,
Sorbindu-mi iubirea cu-n zâmbet tăcut,
A oazei stăpână, iar eu... un izvor.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţia L.R. pentru părinţi

Am venit cu sufletu-mpăcat,
La mormântul vostru. Şi-am aflat,
Că senin e cerul, dragii mei,
Dar de lacrimi, ochii îmi sunt grei.

M-am rugat la voi şi am primit
Un răspuns din ceruri... S-au ivit
Lacrimi peste trist şi alb mormânt.
Dacă-n viaţă v-aş ai fi avut!

V spuneam de câte sufeream
Când puterea nu o mai simţeam...
Vă voiam pe voi şi-atunci, în vis,
Poartă către ceruri mi-aţi deschis.

Şi-a plouat la tâmplele-argintate...
Voi ştiaţi, de dincolo de moarte,
Doar a plânge suferinţa mea...
Dacă v-aş putea îmbrăţişa!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boul şi musca

Pe uliţa din satul plin de dobitoace,
Mergea fericit boul pe drum pentru a paşte
Şi cum mergea el ţanţoş pe calea cu gutui
Aude bâzâind o muscă-n urma lui:
"Opreşte-te din drum, să-ţi spun o vorbă nouă."
Dar boul, înainte şi se făcu că plouă.
"Da' stai numai puţin! Sau poate-ţi este frică
de ce-a spus despre tine, vecina ta furnică..."
Şi la auzul veştii puţin tulburătoare
Se opreşte din drum boul uitănd de-a lui mâncare.
"Ia spune coană muscă, gura tot nu-ţi tace?
iar vrei să stârneşti ceartă între dobitoace?"
"Asta nu-i minciună. Nu-ţi zic din auzite,
mi-a spus a ta vecină că eşti încet la minte
şi coanele văcuţe le-aud când se adapă
cum spun că boul nostru ne lasă fără apă."
"Deci carevasăzică lumea aşa mă vede,
dar lasă că nici eu din gură nu le-oi pierde
şi va veni azi vremea când mă voi intoarce
şi-am să pornesc scandalul între dobitoace!"

[...] Citeşte tot

fabulă de Alexandru-Codruţ Ivaşcu (8 februarie 2019)
Adăugat de Alexandru-Codruţ Ivaşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!