ion ratiu

Plângi şi bucură-te, tată!

(dedicată Nanei Ileana Filip)

Eşti îngerul ce m-a atins cu aripa
Şi a ţesut bulgări de miere
Pe care i-a pus în fagurii cerului.
Eşti umbra misterului...
Eşti un lampion de mătasă
În care au adormit fluturii,
Purtând în suflet, dorul de-acasă.
De aceea sufletele lor,
Dansând cu sufletul tău,
Au pictat treptele cerului
Cu lacrimi de sânge.
Ai regretat că ne-ai pierdut, tată,
Dar bucură-te că
L-ai cunoscut pe Creatorul Divin!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este moartea?

Moartea este o călătorie
Spre un tărâm fermecat,
O lume cu fluturi şi flori,
Cu râuri limpezi şi reci,
Un nivel spiritual transcendental,
Unde căţăraţi pe iedera iubirii de semeni,
Facem paşii nestemate
În oglinda unui alt timp.
Acolo poveştile ne acoperă gleznele
Şi sorbim din nectarul eternităţii
Zâmbetul şi sărutul celor dragi nouă.
Acolo este o lume de oglinzi paralele
Şi de mistere inegale, risipite,
Ce au răsărit pe solul irisului opac.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soare de septembrie

Soare de septembrie,
Cu inflexiuni blânde şi părul de funze aurii,
Cu buzele de aramă...
Ai invadat sufletul meu colorat de tristeţi
Necuvântătoare
Şi clipe amare.
Apoi te-ai înfăşurat ca un şal
De vis şi de val,
Peste umerii mei.
Un poem de cercei
Din boabe de brumă
S-a născut
Ca un nou început.
Lumina mea, ai adus echilibru şi
În inima mea ploaie de trandafiri,
Privire cu fineţe de stea.
Tu ai ales să fii,
Parte din viaţa mea...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

Te caut printre stâncile Universului,
În lumea care delimitează mirificul de banal,
Acolo unde culoarea sufletelor
Este de albastru de Voroneţ
Şi trandafirii se deschid,
Sângerând sub ciobul de oglindă al irisului...
Acolo, pe trepte de ametist,
S-a risipit rochia mea de mireasă,
Precum visul în care ne-am sărutat inimile.
Acolo te caut, acolo te voi aştepta...
În podul palmei tale
Mi-ai prins inima ca într-o colivie...
Nu mă poţi găsi decât tu.
Te aşetept! Vino!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi de lumină

Lumina ochilor dragi -
Limitată, obscură,
Abstractă şi cu măsură...
Ochi de lumină -
Un plus infinit transcendentm prelucrat,
Nelimitat...
O iubire celestă -
Deschidere, rugăciune, iertare,
O lume de îngeri,
O pleoapă de vis şi ninsoare...
Must stelar risipit în esenţe,
Har divin, bucurii, tinereţe...
Mireasmă de flori, cânt şi susur de ape,
Clopot viu de cuvânt
Peste strune de şoapte.
Raiul zbătându-se-n lanţuri,
Întrr-un iad peste care,
Cade-n lacrimi şi rugi,
Dumnezeiască ninsoare...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea – un har

Îmi pari, iubito, o regină,
Crăiasa Munţilor Carpaţi
privirea ta este divină,
eu, Radu de la Afumaţi.

Vino în braţe să te strâng,
iar sânii să îi simt la piept,
vreau inima să ţi-o străpung,
cu versul unui biet poet.

Părul în valuri să îţi cadă
pe umerii albi, dezgoliţi,
iubirea să fie o dovadă,
un dar ceresc, ce-i de la sfinţi.

Raze de lună argintii
beteală să-ţi fie în păr,
dorinţele rămân zglobii,
purtând dulceaţa lor de măr.

poezie de Ion Răduţ din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evadare

Tăcerile evadează din spasmele
Cuvintelor nerostite...
Un vulcan erupând
În toamna unui oraş fumegând.
Trenul uitării s-a oprit
Între cer şi pământ.
S-a spart cochilia gândului
De tristeţea mormântului.
Viaţa este o groapă comună
În care sunt aruncate de-a valma
Lacrimi şi sentimente.
Vântul spulberă gudronul şi cianura
Depusă pe cearşaful de opiu.
Suntem ultimul cadavru
Respirând noaptea.
Altarul tăcerii este pregătit...
Un pas spre plus infinit...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Husarul

În al nopţii întuneric
Cu o muzică-n surdină
Îl zăresc şi mă apropii
De un iris în grădină

Iris galben, par de-aramă
O bărbie îngrijită
Tânăr, frumuseţe rară....
Toamna asta-i cam grăbită

Şi rămasă-n loc o clipă
Mi-l imaginez husar
Eu în bluza de dantelă
În salon imperial

- Ce doriţi, distinsă Doamnă?
Ochii lui albaştri-ntreabă
Eu puţin nedumerită
Îl întreb doar cum îl cheamă

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremi tomnatice...

Copaci goi, întuneric,
Vântul brăzdează cerul...
Lacrimi de frunze foşnesc sub tălpile alergând.
Cerul vibrează,
Noaptea se ascunde în măruntaiele lui.
Ramuril, ca o caracatiţă cu braţe frângându-se
De durerea otrăvurilor,
Se încolăcesc într-un dans sinistru.
Elevi cu ghiozdanele-n spate ţipă,
Ţipă mereu...
Şi spirala timpului îi înalţă
Spre culmile unor glorii
Doar în vise atinse.
Pe A. D. N. se caţără singurele cuvinte
Ce îşi schimbă dimensiunea –
Mamă, ţară, străbuni, libertate şi dor.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde sunt?

Eu sunt de acolo de unde
străbunul meu e Decebal,
bunicul este Eminescu,
în codrii cântă un caval,
Balada lui Porumbescu.

Ceasul de daci e inventat
stă acolo, într-o poiană,
mulţi de atunci au venit
să vadă frumoasa ţară
şi timpul cum e împărţit.

Avem un Mureş, şi un Olt,
avem şi-un Jiu, şi-un Prut,
cu apele lor vin de-nălbesc
pământul care este sfânt
românii mult îl mai iubesc!

poezie de Ion Răduţ din revista "Uniunea Artelor"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!