Poezii despre biserica neagra, pagina 100
Pregătind prânzul la disputa universaliilor asistată de copilul-poem-la-o-vată-pe-băț-înainte-de- îmblânzirea-lui-bουκεφάλα
șirul de demoni care descind pe strada republicii poate fi învins
după următoare rețetă a doctorului faust
se scoate
TOATĂ
mizeria
LUMII
de la subsolul blocului 350
nimeni nu este acasă
la poale de ceahlău
sadoveanu paște oile în porneală
& nu cere
niciun sfanț
niciun pișcot de la zaharia sângeorzan
plecat-au toți să facă
de unele de altele brânză & urdă
sadoveanu dacă e să-l pomenim postmodern
scrie
nimeni nu mai citește
în direct
biblia
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre telefon
- poezii despre taxi
- poezii despre numere
- poezii despre negru
- poezii despre lumină
- poezii despre lactate
- poezii despre țări
- poezii despre întuneric
Domestice relații
O pisicuță mică, neagră cu pieptarul alb și cu ghetuțe albe
Se-ncântă pentru prima dată-n viață în gerul așternut manta afară
Și-și scutură din piciorușe, iar boticul alb își afundă să și-l scalde
În puf care-i răcește alb-guleraș... cu papion de mire în blănița bizară.
Și scoate-un mic crâmpei de miorlăit cu mârâit firav, subțire, de uimire,
Se avântând apoi în salturi strâmbe după care pică într-un alunecuș.
Se-oprește să-ți întoarcă un căpuț cu ochii-n cerc de galben, oglindire
Din felinele savanei, urechiușele-și ciuțind din blănița un luciu, toată pluș.
Neri, o strig, hai vino... și căpuț întoarce doar de o clipită, scurt
Își reia periplul, gheruțe-și ascute pe-un prun, griul gard din curte,
Când în salturi mari și Bobiță apare, uriașul câine, cu un os din furt,
Ce-l așează blând pe zăpada caldă invitând colega în scheunaturi scurte...
Oare noi cei mari om învăța o zi de la ființe mult, cu mult mai mărunte?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ger
- poezii despre alb
- poezii despre învățătură
- poezii despre zăpadă
- poezii despre viață
- poezii despre pisici
- poezii despre picioare
- poezii despre nuntă
Numai Noaptea
Numai noaptea vino, cand tacerea
Se loveste tainic de feresti,
Cand ma-nchid ursuz in incaperea
Unde stau si-astept sa te ivesti.
Ca un fur ce vrea sa-mi intre-n casa,
Dar s-a prins in curte, printre vreji,
Numai noaptea vino, cand se lasa
O perdea de plumb pe ochii treji.
Fluturand in urma ta esarfe
Negurile toate de pe lac,
Fa sa inceteze-aceste harfe
Care ziua-ntreaga nu mai tac!
Si la umbra lunii blestemata
Te apropie-ncet, prin pragu-nchis,
Ca sa fii si mai neasteptata
Decat ai fi fost, venind prin vis.
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de jusțanca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre noapte, poezii despre zile, poezii despre visare, poezii despre plumb, poezii despre ore, poezii despre ochi sau poezii despre frumusețe
Poezia pe care am citit-o la carnaval
De Terente și Elvira
Cei mai faimoși din Brăila
S-a dus vestea-n Univers
Și-am prins-o și eu din mers.
Alien Mai Ling mă cheamă
Nu am frică, nu am teamă
Și de pe planeta Neagră
Am sosit, dar nu-s întreagă:
Am doar două păsărici
Una aici și alta aici (arăt la subsuoară)
Restul ce vedeți la mine
Sunt bucăți din nu știu cine.
De vorbit, vorbesc cam greu,
Pământeana limbă, eu.
Dar, ușor m-am angajat
La Elvira, la ''palat''.
N-am venit să povestesc
Am venit ca să iubesc.
Că la noi, de-atâția bitzi
A dat boala în iubiți.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vorbire, poezii despre planete, poezii despre iubire, poezii despre frică, poezii despre superlative, poezii despre poezie, poezii despre palate, poezii despre nuditate sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Atâția ani
atâția ani făcuți din dorințe care mai de care
mai incontrolabile la fel ca lunile pustii pe care le-ai
admirat pe fereastra fumurie
dorindu-ți să fii acolo
atât de departe încât sângele tău să se prefacă în praf
atât de aproape de tine încât să nu mai poți respira
liniștea e până la urma cel mai apropiat aliat al tău
vezi soarele înghițind pământul
ca un monstru din basme
dar toate astea sunt un balast pentru a spune că
tu și sângele și respirația ta
sunt absolut întâmplătoare
acum o țigară pe jumătate stinsă într-un pahar de whisky
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre whisky, poezii despre toamnă, poezii despre sânge, poezii despre roboți sau poezii despre păsări
Octombrie
Octombrie ‒ ultimul cântec...
Soarele se clatină-n ființă ca vinul în os ‒
Pe mine m-apasă nostalgia în pântec
precum o lacrimă-nghițită de un înger frumos.
Nu mi-ai dat telefon...
Ziua mea s-a scurs, neagră, sub un șurub de teasc ‒
Am așteptat ca bolnav de la tine un zvon,
în pământ, înapoi, am plecat să mă nasc.
Printre lucirile-acelea de beznă și frig,
m-am gândit că plângi undeva, în adânc,
dar un crivăț în piept mă oprea să te strig,
eram gol, mă-necam, nu puteam să mănânc.
A fost ca un fel de cântec de pe urmă.
Sufletul meu, de cocor bătrân, a mai bătut din aripi o dată.
A fost ca o nuntă pustie, pe un câmp bântuit de o turmă,
a fost ca o chemare suferindă, a fost ca o împietrire mirată.
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Purgatoriu pentru sfinți (2014)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre ziua de naștere, poezii despre vin, poezii despre suflet, poezii despre sperieturi, poezii despre sfârșit sau poezii despre sat
Eșarfa rubinie
Eșarfa rubinie de peste drum mă absoarbe,
Privești persoana și nu vezi eșarfa,
Ce este bun într-un om? O grădină.
Mase, mese, messa de dimineață.
Vrei viitor sau prăjitor? Sau Vrăjitor?
Confucius, adesea mă gândesc cu jale.
Ce ne-am face fără cuvinte? Punct.
Urmașilor ce le lași? O peșteră?
O amărâtă turturea? Vorbeam degeaba,
Dă-i cu roaba. Lasă zburătorul, n-are el motorul.
Cine bea din Dâmbovița, nu cunoaște șlibovița.
Lumea se-mparte în boi și viței, asta mi-a spus însuși Corneille.
Noi mergem ce mergem, unde-i eșarfa?
Pe o stâncă neagră, gata să se spargă.
Spui ce spui, dar tristă-i lumea, ca după chef.
A pune lucruri în rondel, dar pierde părul că nu-i chel.
Cheia a inspirat cea mai frumoasă romanță- dar lacătul?
Din ceas dedus mai bea un must.
"Dimineața își freacă sânii tari de fereastră".
Înger boschetar, suflet de amnar.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre viitor, poezii despre tinerețe, poezii despre sâni, poezii despre stânci sau poezii despre speologie
O, până când?...
De-atâta vreme-auzi și tu chemarea
Spre ceruri, spre lumină și spre rai,
Și tot n-asculți, nici plânsul, nici cântarea
Și nu-ți îndrepți nici gândul, nici cărarea:
O, până când, o, până când mai stai?
Văzut-ai și tu lucrurile care
Pe alții mulți i-a-ntors din calea rea,
Dar tu mereu rămâi în nepăsare,
În cea mai rea, în cea mai tristă stare.
O, până când, o, până când așa?
O, tu cunoști că moartea nu-i departe,
Că mergi spre focul iadului dintâi,
Și totuși tu rămâi pe căi deșarte,
Rămâi în foc, în chin, în plâns și-n moarte!
O, până când, o, până când rămâi?
Tu știi și de la tine ce așteaptă
De-atâta vreme și astăzi Dumnezeu!
Cunoști chemarea sfântă și-nțeleaptă,
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre prezent, poezii despre plâns, poezii despre moarte, poezii despre foc, poezii despre tristețe sau poezii despre trecut
Parșiv de pervers
E lumea prea parșivă, domnule, să știi
Și cuvânt e făcut s-ascundă gândul;
Că spusa de n-ar fi și s-ar citi profundul,
Fațada ar fi de sticlă; nu s-ar mai perverti!
Chiar singur de-ți vorbești, te-nșeli amarnic
Spunându-ți că ești altul, narcoman
De gustul propriu... orișice reproș e-n van;
Ești negrul spațiului oglinzii, un fățarnic!
Cunoaștem reactivul; "Minciuna,
E adevăr întreg, spus ce gândesc!?...
Numai că spus e-un gând, mărturisesc;
Ce-nșiră un cifru, al limbii cultivat... Cultura!
E gându-ntâi, nu-i spus pe negândite!
Și gându-n sine-i filtru, vorba-i zgomot numai...
Cum veșnic, mariaj e cel crezut că mâna-i
Un gaj de viitor, jurat!?... Nesigur, fapte neîmplinite!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre pandemie, poezii despre minciună, poezii despre lectură sau poezii despre căsătorie
Balada
Fântâna-mi stă alături și totuși mor de sete,
Ca focul ard, dar dinții îmi dârdâie de frig,
În țara mea mă aflu, dar tărâm străin îmi pare,
Stând lângă jar, eu tremur de friguri doborât,
Sunt gol de tot și totuși veșmântul mi-i de vornic,
Când râd, am ochii-n lacrimi, doresc zădărnicii,
Mă-mbărbătez cu visuri și mor de deznădejde,
Mă-mbăt de veselie și tremur de dezgust,
Voinic mă simt și totuși stau frânt fără de vlagă,
Prieten mi-e oricine, dar toți mă ocolesc,
Nepăsător de toate îmi zbucium încă gândul,
Să mă îmbuib de bunuri când nu mai vreau nimic,
Și mierea vorbei blânde, mai mult amar mi-aduce, -
Pe omul ce mă-nșeala mai drag mi-i să-l aud.
Prieten mi-e acela care mă-ndeamnă a crede
Că lebăda cea albă e neagră ca un corb,
Minciună ori dreptate de-acuma mi-i tot una,
Pe cel ce-mi face bine mi-l socotesc dușman,
Țin minte tot și totuși nu-ncheg nimic în minte-mi,
Prieten mi-e oricine, dar toți mă ocolesc.
poezie clasică de Francois Villon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre prietenie, poezii despre prieteni și dușmani sau poezii despre patrie