Poezii despre inspira, pagina 10
Religia
Religia este o cale mincinoasă,
Ce te îndepărtează de sfânta casă!
Ea îți promite multe haruri,
Dar te taxează pentru orice daruri!
Eu am ales să merg pe calea mea,
Indiferent pe ce drum merge lumea!
Prin credință calea mi-e bătătorită,
Deci nu are cum să fie o cale rătăcită!
Că sunt preoți, rabini sau pastori,
Niciunul dintre ei nu te poate mântui!
Ei fac din religie afacere, sunt mari negustori,
Și fiecare membru religios ce cotizează, îi va plăti!
De ce să te spovedești unui om, unui preot?
Când marele nostru creator, știe absolut tot!
De ce să-l căutăm pe Dumnezeu într-o clădire?
Când El se găsește în fiecare lucru ce inspiră fericire!
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Kerekes (8 martie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raspuns final?
Privind aceeași stea ce mă inspiră
O vorbă-am vrut ca să îți spun,
Răspunsul tău mă cam intrigă
Nu pot să înțeleg, nu știu.
Să fi grăit tu oare adevărul?
Sau eu am înțeles greșit
E imposibil, spun buzele tale,
La ce mi-ai spus mult m-am gândit.
Motivul forte de l-ai spune,
Acel motiv din urmă care
Îmi face mie imposibil
Să mai visez in continuare.
Poate că mulți mi-au spus că e mai bine
S-aștept să treacă timpul rău,
Dar greu se mai scurg ale mele ore
Când nu sunt prin-prejurul tău.
[...] Citește tot
poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Slujitorul ținutului
Poetul intră în altar
de la jumătatea distanței
diavolul se potrivește cu mantia stacojie
respectuos
Dumnezeu așteaptă dintr-un nor de hârtie
supus greșelii
mă ridic la ambele imnuri
cărăbușii de aur inspiră ploaia să lovească târziu
cât am iubit o străină pământul m-a spus
primului străin venit
să dărâme ușorii
iubirea se ține dreaptă în zăduful zilei
precum carnea mea tare
dacă nu o să primești scrisori să nu-ți fie teamă
înseamnă că timpul
a fost mai puternic
doamna de argint îmi bântuie casa
[...] Citește tot
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Panaceu
sunt poeme curate vii cu care dai mâna
și le bei în avalanșe
am credința că niciun înger nu se va juca de-a leapșa urcând în dreapta lui dumnezeu cum se întâmplă astăzi când rotim axul
războaielor iar epicentrul este mereu între
națiuni
steagul este în inima voastră precum nichelul în cuvinte cade doar pentru a produce
zgomot
și în toate acestea poezia sapă tranșee
ca o cârtiță nevăzută
nu poți ascunde bulbi de iriși în pământul afânat pentru că vor veni câinii nopților și vor săpa
în căutarea unui panaceu pentru foamete
setea de minuni este atât de acută încât
în parcările subterane plătești o suprataxă
ca să poți inspira aerul decolorat al morții
sunt un dragon care iubește limane insule coralii dar flăcările pe care le expiră aprind
crugul cerului
și nici măcar tu nu poți înfige stiletul în crusta cuvintelor
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cautatorul de pokemoni" de Angi Melania Cristea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Inspirație
Într-o piramidă a cerului echivalentă cu Ființa
mă însoțeam cu poezia, eu hrănindu-mi credința
în toate virtuțile flerului unui străvechi profet,
în traducere liberă Phantasía: iscusit orator și inspirat poet.
Paradigma Eternității (la căpătâiul versului meu)
din philosophia iubirii se inspiră mereu,
lexemele vieții-și-morții mă însoțesc nesfârșit,
râvnind la justiție precum un fugar
pe nedrept hăituit: indefinit între stele
săvârșind aventura necuvintelor grele.
Philosophia mea despre Eu: universul egal cu sinele meu;
cetățean universal în cetatea eternă (pro Archia poeta)
între real și simbolic
imaginal stând la taclale cu Dumnezeu.
A gândi o gândire dintr-o ochire,
cum spiritul însuși în infinire,
o inspirată idee
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Axiomele infinității (13 aprilie 2017)
Adăugat de Dumitru Găleșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în italiană.Singurătate
Între patru ziduri groase,
Din beton turnate-n rame,
Este camera ce-ascunde
Ale sufletului drame.
Pe peretele din față,
Orologiul bate-ntruna,
Cu el dorm, el mă trezește
Singuratec precum luna.
Răvășit dar cu speranțe,
Gândul meu zboară în zare,
Încercând să-l țin în brațe
Cum vine așa dispare.
Vreau să-l prind să-l iau cu mine,
În luntrea ce mai plutește,
Dar nu pot că e vremelnic
Și din nou mă părăsește.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cavalerul negru
Era puternic, aspru, neînvins,
în timpul vechi în care cavalerii
cutreierau pământul necuprins
luptând pentru domnițe sau imperii.
Aflase într-o noapte de-un turnir,
iar premiul pus în joc era fiica
puternicului, de la est, emir,
ce tuturor din jur inspiră frica.
Era dorința lui, dorința ei?
Cum nimeni nu avea răspunsuri clare,
el hotărî să-i bată pe acei
ce vor intra în luptele barbare,
cu alte reguli, și-ntr-un alt decor,
cu alte arme-n lupta pân'la moarte,
în care singurul câștigător
va fi cel ce mai multă moarte-mparte.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare și spin
Dumnezeu și Demonul
Sunt deopotrivă întruchiparea omului.
Cei care l-au crucificat pe Iisus au fost romani,
Cei care îi înalță rugi sunt tot romani.
N-ai văzut lacrimi ipocrite de crocodil,
Ai auzit totuși minciuni zâmbitoare;
Trandafirii își apără mireasma cu spinii,
Albinele își apără mierea cu acul.
Dacă te cerți cu nebunul
Ești și tu nebun.
Indignarea nu știe să rimeze,
Gâlceava nu cunoaște ritmul.
Timpul e o apă ce curge la vale,
Viața e o barcă înaintând contra curentului.
Oricât de lung ar fi drumul în vis,
Tot în pat te vei trezi.
Când viermele își țesea firul
Nu se gândea că deschide un "drum al mătăsii".
Câte stele sunt pe cer,
[...] Citește tot
poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alt tren
trece prin gara noastră
veche și părăsită de șobolani
întâi ei părăsesc trenul
l-au ros de la osii la cupolă
a rămas mecanicul de locomotivă
și mersul trenurilor din secolul trecut
ei sunt veșnici de material plastic
nedegradabil și neconsumabil
în gara noastră încetinește
un soldat cu uniforma nou nouță
de o culoare cenușiu închis
sare în ultimul vagon
fumul îl primește cu drag
o femeie cu ochii sclipitori
puțin duși mai mult aduși
îi cere un foc pentru țigara
care fumegă în legea ei
are o voce nesigură
buzele se strâmbă ușor
soldatul scoate bricheta zippo
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invata-ma
Invata-ma te rog sa te urasc
Cu fiecare dimineata in care ma trezesc
Tot mai abatut, tot mai trist, tot mai suparat
Pentru ca degeaba te-ai dus, daca din suflet n-ai plecat.
In suflet ai ramas, si-ai inflorit o floare rara
Ce imi otraveste inima si-o face mai amara.
Invata-ma sa gasesc o lume in care
Vantul nu-mi inspira a ta rasuflare,
Iar stropii de ploaie ce cad din cerul caprui
Sa nu fie a tale lacrimi, te rog sa-mi spui
Unde pot gasi un soare rece si intunecat
Care nu va straluci, care nu-mi va aminti de chipul tau delicat.
Invata-ma sa am curajul sa-mi ucid visele
Caci toate sunt cu tine, iar toate amintirile
Invata-ma sa le inchid intr-o cutie
Cu lacate de piatra si cu o cheie de hartie.
Invata-ma sa-ti urasc zambetul ce ma incalzea
De fiecare data cand in jur ceata se lasa, iar frigul ma cuprindea
As vrea acum sa inghete sentimentele ce inca ard in mine
Chiar daca as ramane gol, fredonand aceasta melodie
[...] Citește tot
poezie de Manuel Gabriel Danca (22 mai 2011)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca
Comentează! | Votează! | Copiază!