Poezii despre floare de colt, pagina 10
Doină mireană
la si la sol fa re, cântec de mărgean
vibrează în adâncuri de suflet boem
se-mpletesc lumini cu dorul mirean
dintr-o mirare verde se naște un poem.
florile de colț dansează cu vântul
sus pe vârful muntelui Bucegi
cu raza mântuirii se unește cuvântul
care nu se-apleacă la picioare de regi.
pe dealuri înverzite răsună cavalul
tineri se nuntesc din magică iubire
țărmul fericirilor e mângâiat de valul
care scaldă suav vraja din privire.
dragostea lui Dumnezeu revarsă Graalul
cu elixirul vieții cu sorți de mântuire.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre verde
- poezii despre mântuire
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre tinerețe
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre poezie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Floare de drum
Pe-o margine de drum, departe,
Ca un pribeag pierdut în lume,
Creștea o floare solitară,
Ce poartă cel mai dulce nume.
Înstrăinată-ntr-o mulțime
De ierburi șide grâne-nalte,
Părea batjocorită, moartă,
Uitată, printre celelalte.
Sub vântul ce trecea zburdalnic
Ea s-apleca tot spre pământ,
Precum o floare gânditoare
Ce plânge lângă un mormânt.
Nu știu de ce atras spre dânsa,
Apropiindu-mă încet,
Am cugetat adânc atuncea
La sufletul unui poet!
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre uitare, poezii despre superlative, poezii despre singurătate, poezii despre plâns, poezii despre moarte sau poezii despre flori
Am fost o floare
Eu fost-am poate-n alte lumi o floare
Că toamna când mor florile mă doare
Și plânge trist în pieptul meu ceva:
E sufletul ce-n primăveri cânta.
Eu port și-acum în ochi adeseori
Doi picuri mari de rouă sclipitori,
De rouă sfântă, caldă-alintătoare
Ce mi-au rămas de când eram o floare.
Și mi-a rămas un dor nostalgic, sfânt.
După grădini ce nu sunt pe pământ
Și-o dragoste adâncă pentru soare.
poezie celebră de Ecaterina Pitiș din revista "Țara Nostră", anul VII, nr. 42-43 (24 octombrie 1926)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre rouă sau poezii despre primăvară
* * *
Ghicitoare
Cu aripioare pufoase
Și trompita ca un ac,
Zboară din floare în floare,
Pe orice drum, orice cărare,
Se-ascunde de-o ploaie mare,
Ca să nu stea la uscat.
poezie de Valeria Mahok (25 iunie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre ploaie
Ce ascunzi tu mică floare?!
Ce ascunzi tu mică floare,
În potirul de petale,
În prisosul de culoare
De miresme ireale?!
Printre faldurile tale
Prinse toate în corolă,
Risipind parfum în pale,
Aș jura că ești frivolă.
Cumul ești de elixire
De mirosuri și magie,
Răspândite cu grăbire
Reunite-n simfonie.
Simfonie de parfumuri
Orchestrate în culoare,
Ca vălătucite fumuri...
Ce ascunzi tu mică floare?!
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni
Se lasă amurgul peste sat
Se lasă amurgul peste sat,
Peste păduri, câmpii, izvoare.
Satul pare un colț de rai,
Unde veșnic soarele răsare.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste casa părintească.
Bătrâna mamă stă cu Dumnezeu la sfat
Și cu ochii la fereastră.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste salcâmi și tei în floare.
Apare un țăran pe o cărare,
Părând că duce soarele-n spinare.
Se lasă amurgul peste satul meu natal,
Peste câmpii și turme de mioare.
Apare luna după deal.
Frumoasă ca o fată mare.
poezie de Vladimir Potlog (21 iunie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sat
- poezii despre țărani
- poezii despre virginitate
- poezii despre timp
- poezii despre tei
- poezii despre sfaturi
- poezii despre rai
- poezii despre păduri
Vacanță la Galeș
(lui Dumitru și Aureliei)
mă învălui în visul de la ora două
stele mă veghează mult mă simt iubită
din regina nopții se prelinge rouă
pronia cerească, vraja iscusită.
tristețea pălește rănile se închid
sunt la vremea înțelepciunii pure
apele mă scaldă, ce miraj lichid
ce cântec minunat răsună în pădure.
aproape de cer aproape de Cristos
nopți și zile le trăiesc sublim
sorb elixirul toamnei mustul gustos
cu îngerii prieteni sufletu-mi anim.
pe un colț de rai cu raze pe tâmple
[...] Citește tot
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre înțelepciune, poezii despre îngeri, poezii despre zile, poezii despre visare sau poezii despre vacanță
Floare rară
La un capăt de noapte, o floare,
Certitudine-n martie trist,
Semn de dragoste vindecătoare
Peste gândul bolnav, defetist.
De-am putea reveni, la răstimpuri,
Răsărind pur și simplu, firesc,
Ce culori, ce atingeri de fluturi...
Despre tine, iubire, vorbesc!
Dac-ai ști înflori peste noapte,
Ca un bulb în pâmântul din piept,
Ce minuni de rostire în șoapte,
Floare rară, iubire, aștept!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre gânduri, poezii despre fluturi, poezii despre culori sau poezii despre boală
Copilărie la pătrat
Crește dimineața albită de floare,
Inima-i de nouri și văpaie.
În fiecare floare e un cuib de soare.
Aromele de iasomie călătoresc în ploaie,
și primăverile se măsoară în copilărie la pătrat.
poezie de Camelia Oprița (22 iulie 2007)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre creștere, poezii despre copilărie, poezii despre alb sau poezii despre Soare
Suflet solitar
Stingher mi te așezi într-un colț,
Un colț de hârtie rece
Privind naiv cum mă descalț
De sentimentul tău rece.
Nu ști, nu vrei, nu faci
Și teama cântă pentru tine
Gândești, în continuare taci
Aproape, dar departe de mine.
Ai vrea, dar dorința o stăpânești
Cu greu, e prea puternic
Sentimentul ce-l urnești,
Precum un mare vornic.
Tai, adaugi, compui
Cuvinte necunoscute
Pe hârtia rece te transpui
Lăsând în urmă cute.
[...] Citește tot
poezie de Diana Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie, poezii despre început, poezii despre zâmbet, poezii despre tăcere, poezii despre sfârșit sau poezii despre naivitate