fericirea are chipul tau

Fericirea este o minge de fotbal: când este aproape îi dai cu piciorul, când este departe alergi după ea.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Ai vrut să fugi din Rai?
Bărbatul: Sunt zece rânduri de sârmă ghimpată împrejur! De aici nu se poate evada! A rămas liber doar drumul către cer... Iubito, fericirea a devenit obligatorie.

replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazelul iubirii nemăsurate

Iubirea este-o tevatură,
Că nu prea are ea măsură

Şi te aruncă-n hăul rece
Chiar dintr-o sfântă săritură.

Te ameţeşte rău de cap,
Te bagă-ntr-o încurcătură,

De nici bolând nu zici c-ai fi
De-ai scoate doar prostii pe gură;

Iar lumea te-o făcea de râs,
Că n-ai ţinut în bătătură

Ceva-ul tău nemăsurat,
Ceva-ul tău ca o arsură,

În vremi ce nu îşi potolesc
Amorul dulce-ntr-o trăsură,

[...] Citeşte tot

poezie de Carmen Cristina Ştefănescu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jerry: Eşti nebun.
Kramer: Oare? Sau poate sunt atât de lucid încât ţi-a făcut creierul scurtcircuit?
Jerry: Este imposibil.
Kramer: Oare? Sau este aşa de posibil încât capul tău se învârte ca un titirez?
Jerry: Nu se poate.
Kramer: Oare? Sau poate întreaga ta lume se prăbuşeşte în jurul tău?

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ar fi avut glas, fericirea mea ar fi umplut elegantul hotel cu un vuiet asurzitor. De ce n-am depus discret cheia "342" şi n-am părăsit oraşul, ţara, continentul, emisfera, globul chiar în acea noapte? E singurul meu regret.

Vladimir Nabokov în Lolita
Adăugat de Eternal_sunshine
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uite ce e, Vita - dă-l naibii pe bărbatul tău şi hai să mergem la Hampton Court să luăm cina pe malul râului împreună, ne vom plimba prin grădină în lumina lunii, venim acasă, bem o sticlă de vin, ne ameţim bine şi o să-ţi spun toate lucrurile care-mi mişună în minte, milioanele, miliardele de lucruri - ele nu vin pe lumină, ci doar pe întunericul de pe malul râului. Gândeşte-te la asta. Dă-l dracului pe bărbatul tău, îţi spun, şi vino.

Virginia Woolf în scrisoare către Vita Sackville-West (1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Ţară mea cu duh de pace, Ţara mea cu duh de dor
Aş striga să mă audă Ştefan Sfânt şi-al meu popor!
Putna, clopote-răsună şi Vrancioia vine iar,
Să-şi jerfeasca toţi feciorii, pentru-al ţării ei hotar!

Ţara mea plină de floare şi de verde frematand
Te aud în nopţi cu stele, cum jeleşte-al tău pământ
Cum pe câmpuri se jertfeşte grâul să mai dea un rod
Dar mişeii prinşi în roată, vor să-ţi cânte un prohod!

Ţara mea cu munţi de sare şi cu cerul luminos
La hotar ai scris cu sânge, peste chipul glorios
Şi-a pus sabia în teacă, să infloreaca iarăşi maci
Dar de-o vreme îngândurată te jerfesti, jeleşti şi taci...

Ţara mea cu râuri line şi cu nuferi prinşi de ape
Îţi doresc să ai lumină şi de toţi copii parte
Să-i aduci la vatra sfânta, unde focul este viu
România mea frumoasă, eu tot tânăra te ştiu!

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Cristea din Confluente literare, ianuarie 2020
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât mai e pe lume vin

Cât mai e pe lume vin
Nu ne pierdem firea;
Banii n-aduc fericirea
Însă o susţin.

epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

fericire

Fericirea este precum pisica, dacă încerci să o ademeneşti sau să o chemi, te va evita cu îndârjire; nu va veni niciodată. Dar dacă nu îi acorzi nici un pic de atenţie şi iţi vezi de treabă, o veţi găsi frecându-se de picioarele tale şi sărindu-ţi in poală.

definiţie de William Bennett
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea insemna sa te cunosti pe tine mai bine decat cei din jurul tau si sa profiti de ia atunci [...] | Citeşte tot comentariul

Mâzgălitură

Chipul lui Rexroth reflectând istovit
bucuria omenească
Păr alb, sprâncene-naripate
mustaţa ca o mătură,
flori ţâşnind din
capul său trist,
ascultând cântecul de stradă al lui Edith Piaf
în timp ce ea străbate universul
din care-a dispărut orice urmă de viaţă
şi oraşele s-au făcut nevăzute
a rămas numai Dumnezeul Dragostei
zâmbind.

poezie de Allen Ginsberg (martie 1956)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!