Poezii despre dosul in sus, pagina 10
Sus, pe bolta cerului
Sus, pe bolta cerului, doi ochi albaștri strălucesc
Și în inima-mi rănită, amintiri îmi răscolesc.
Sunt ochii mamei mele, ochii care m-au vegheat,
Zile-întregi și nopți dea-rândul, mama grijă mi-a purtat.
Și acum,
Din înaltul cerului,
din grădina raiului,
și seara și dimineața,
mama îmi veghează viața.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mamă
- poezii despre viață
- poezii despre seară
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre ochi albaștri
- poezii despre noapte
- poezii despre dimineață
- poezii despre amintiri
Optez deci pentru munte
Câmpiile mă cheamă,
Să le răspund gândesc,
Ele îmi dau o casă
Fără s-o cuceresc.
Dar muntele cel falnic
Nicicum nu-i mai prejos,
Mă-ndeamnă să urc drumul
Abrupt, alunecos.
Ori munte, ori câmpie,
E greu, nu pot să neg,
Deci stau să judec bine,
Căci soarta mi-o aleg.
Dar muntele îmi place
Urcușul îmi dă ghes,
Pentru că doar prin trudă
Pot sta mai sus de șes.
Optez deci pentru munte
Să mă opresc nu pot
Optez deci pentru munte,
Să urc sus, sus de tot.
[...] Citește tot
poezie de Howard Simon, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre munți
Sunt punctul cel mai îndepărtat din ochii tăi
dintr-o mâhnire în alta
pare să se facă primăvară
sufletele se scot pe sârme la soare
ușile îngăduinței sunt larg deschise
aerul miroase a iertare
bat clopotele florilor
se sapă încă șanțuri în pielea lucrurilor
se taie coardele păcatelor
vor crește altele și mai frumoase
nevoia de mântuire va fi și mai înfloritoare
văruiesc trunchiurile amintirilor cu
albe coroane de lumină
venită să ne trezească la adevăr
șterg geamurile în dosul cărora
s-a mai petrecut o iubire
așternuturi scuturate petale de cireș
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre toleranță
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre primăvară
- poezii despre ochi
- poezii despre mântuire
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Tu, lumină
Înalță-mă tu, lumină, mai sus de mine, măcar o clipă
Lasă-mă să văd al tău chip, de mine, iubit cu multă trudă
Mai lasă-mă sus un timp, cu-un pas, în fața vieții mele
Să știu ce-am fost și dacă voi mai putea să fiu o vreme
Nu-mi întuneca privirea, pasul, drumul luminează-mi
Nu pleca și nu lăsa-ntuneric, acolo, jos, în a mea viață
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre întuneric sau poezii despre timp
Steaua sus răsare
Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua strălucește
Și lumii vestește
Că astăzi curata,
Prea nevinovata,
Fecioara Maria
Naște pe Mesia.
Magii cum zăriră
Steaua și porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază
La Dânsul intrară
Și se închinară,
Cu daruri vestite
Lui Hristos menite.
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre Maria, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre stele, poezii despre prezent, poezii despre naștere sau poezii despre cadouri
Mă uit la mine
Mă uit în sus...
atâta gol!
Mă uit în gol...
atâta sus!
Mă uit domol... mă uit pieziș...
Mă uit la mine pe furiș!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce gust o fi avut laptele mamei
Ce gust o fi avut laptele mamei
Și ce cântec de leagăn mi-a cântat
Atunci când brațele-i m-au leganat
Și-au șters lacrimi cu franjurii năframei?
Și om și vulturul din vârful coamei,
Pădurea, apele, am întrebat:
Ce gust o fi avut laptele mamei
Și ce cântec de leagăn mi-a cântat?
Că m-a ferit de foc, tăișu' lamei,
Cu nume sfânt m-a binecuvântat,
Azi, floare-i pun în părul argintat
Și fruntea îi sărut și dosul palmei...
Ce gust o fi avut laptele mamei?
rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre vulturi, poezii despre sărut, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre păr sau poezii despre păduri
Muribundul
Soarele nu mai e sus,
Luna și ea s-a ascuns.
Din cer cade câte-o stea,
Semn că moare cineva.
Dansul celorlalte stele,
Încheind un ritual
Se aduna-ntr-un altar
Ca să apară mâine iar.
Am o vedere de smoală
Totu-i negru... peste tot
E și o liniște nebună
Dar și o negură păgână.
Adio și m-am dus,
Mă așteaptă cel de sus.
Am de dat o socoteală,
De jos, din viața reală.
[...] Citește tot
epitaf de Cimpeanu Dumitru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre sat, poezii despre promisiuni, poezii despre negru, poezii despre moarte, poezii despre dans sau poezii despre Soare
Revărsate ceruri în risipă de stele
Revărsate ceruri în risipă de stele
străluceau pe deasupra mâhnirii. Decât în pernă
plângi mai bine în sus, către cer. Aici, chiar în preajma
celui ce plânge, a chipului care
adulmecă-mprejurul lui, începe
cosmosul care te exaltă. Cine oprește,
când tu într-acolo vrei să ajungi,
revărsarea? Nimeni. Doar numai dacă
te-ncumeți deodată să lupți cu puternicul impuls
al acelor constelații spre tine. Respiră.
Respiră-ntunericul pământului și din nou
privește în sus! Din nou. Ușor și fără chip
s-apleacă spre tine adâncul de sus. Chipul
mistuit în noapte dă feței tale spațiu.
Din Poeziile către noapte
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre spațiul cosmic, poezii despre poezie, poezii despre constelații sau poezii despre astronomie
Forma pământului
Mai sunt câteva cuvinte neîntoarse.
Prin geamul zilei bate umbra zilei de ieri.
Inimile se cațără în capul oamenilor
pe venele copacilor
pe crengile cuvintelor
până sus. sus în vârful ființei.
În curtea interioară
poeții trec poeziile lor la ora de vară.
Zăpada se retrage la hibernat
în congelatorul de ceară.
Pământul nu e nici rotund nici plat.
Pământul are formă de vioară!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre zăpadă, poezii despre vioară, poezii despre trecut, poezii despre ore, poezii despre inimă sau poezii despre hibernare