Poezii despre liniste si pace, pagina 10
Speranța
alerg către mâine desculță
prin plantatii de cuvinte
îngradite de chipuri fara chip
îmbracate in matasuri purpurii.
pămantul e aspru pe cararea
pavata de sperante
și de mainile intinse de copii orfani.
adun cu mainile din gand
atatea zambete ce stau inmugurite in firul ierbii
gingasia si inocenta inca rasuna
din alte vremuri, alte gradini
ce infloreau trandafiri fara spini
prin parfumul diminetilor
scaldate in albul iasomiei
umede cu buzele de roua.
murmur în maluri de ocean
strigat pentru un maine azur.
liniște prelinsa prin degetele firave
[...] Citește tot
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De primăvară
Se lasă primăvara-n suflet
Și-ntunecarea-i la tot pasul,
Grădina-mbrățișază versul
Și a-nflorit degrabă caisul.
Mister și voal de-alese umbre,
Mirifică îmbrățișare,
De pace sufletu-mi se umple
Și viața mea-i o sărbătoare.
Arar se-arată-ndrăgostiții,
Pe bănci purtându-și răsuflarea
Și dintr-un colț răsare luna
Și somnul vine cu iertarea...
Bătrâni ce și-au pierdut ursita
Pornesc cu pași grăbiți spre mâine
Și cerșetori își plâng destinul
Trudind pentru un colț de pâine.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte
Se lasă seara....
Și totul se îmbracă-n liniște
La masă în tacere, o mână-n taină scrie.
O foaie, altă foaie...
Și parcă rândurile-ncep să zboare
Ce taină mare se așterne în odaie?
O, iată o lumină!
Și mâna nu mai scrie...
Căci peste ea în taină
O mână albă se apleacă
Și mângâie cu dragoste, sărmana mână ostenită!
E mâna Tatălui Divin
Ce nu întârzie să apară, când în tăcerea nopții
Micuțul lui copil îi scrie o scrisoare.
Dar mângâierea caldă, și plină de iubire
Presară peste pleoapele obosite...
Pace, speranță și iubire!
Și vocea blândă a Marelui Părinte
Șoptește în tăcere... TE IUBESC copilul Meu,
Dormi în pace!
poezie de Ana Pașcalău (2007)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tranziție
E doar o tranziție,
ascunzând zarea în ochi,
cu nesfârșite spații de relaxare,
o pace profundă și-o inimă aproape înspăimântată
de atâta liniște nepământeană
și un zbor spre flăcări ce ard și nu dor.
Până se îneacă secundele în moloz,
căzut din ploi venite pe neașteptate,
zguduind cu tunete și fulgere
gândul rotund fixat în jurul albastrului senin și-al visului roz.
Drumul se stinge înainte ca ultima silabă
să termine poemul agățat în arbori.
Vin alți timpi fisurând spațiul,
consumând tot aerul,
ucigând lucrurile mute pentru totdeauna,
icoana din tine piere arzând,
cădelnițând miresme dintr-un trist altar.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arde-mă de viu
fără milă fii inchiziție
am plecat la drum
pe drumul pierzaniei a păcatului
leac de vindecare nu există
ochii
sunt poarta de intrare ei au păcătuit
sufletul e vinovat și el
și el
o recunoaște dacă ar primi
liniște și pace - leac nu există
toți știu - închisoarea
ar fi calea
să sfârșesc acolo unde ar începe nemurirea
arde-mă cu durere vie
profundă să mă căiesc
pentru păcatul inimii străpunse
sufletul meu păcătos trudit să fie
caznele să-mi smulgă mărturisirea
secretul putrezirii omenești și viața
să ardă carnea cu fierul înroșit
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Sf. Gheorghe
Sunteți prea mulți să vă urez la fiecare
Mulți ani și să vă dăruiesc o floare.
Așa că, sper, că nu va fi cu supărare,
De vă urez la toți, la mic, la mare
Să aveți parte de ce vă doriți
Și măcar azi să fiți mai fericiți!
Să prăznuiți în liniște și pace
Cu cin' vi-e drag, cu cine rău nu face,
Să fie soare, cer senin și voie bună
Și să vă veseliți cu toții împreună!
Iar voi, bărbații, mai ușor cu vinul,
Că v-amețește rău, acum, pelinul.
Luați-o mai ușor cu băutura,
C-o să vă ia pe dinainte gura.
Și nu-i frumos ca-n zi de sărbătoare
Să fiți chiar voi, cu gura cea mai mare.
S-aveți de toate azi, pe sfânta masă
Și bucuria să domnească-n casă!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin fumul amintirii
Sting ultima țigară,
Uit fumul amintirii,
Și las în trista gară
Taifunul despărțirii.
Peronul fericirii,
E plin acum de ceață
Iar florile iubirii,
S-au prefăcut în gheață.
Doar trenul disperării
Mai șuieră pe-afară,
Și-n lacrima tăcerii,
Oftează o vioară.
La casa de bilete
E liniște de-o vreme
Și-n plâns de triolete
O inimă tot geme.
[...] Citește tot
poezie de Dorina Omota din Mai plâng o lacrimă și plec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caută-mă
Caută-mă în iarba crudă, unde este liniște și pace.
Caută-mă printre flori mărunte, unde frumusețea nu se-ascunde.
Caut-mă în câmpia întinsă, unde zarea-i necuprinsă.
Caută-mă la umbra unui brad, unde dorurile ard.
Caută-mă în pădurea adormită, unde tu mi-ai fost iubită.
Caută-mă pe cărări de munte, unde ne-am spus doruri multe.
Caută-mă în tot și în toate, unde iubirea se împarte,
Poate, în final ne întâlnim și viețile ne unim.
De-abia atunci pe strada noastră, soarele va răsări.
Vom fi două flori în glastră și-n taină ne vom iubi.
Caută-mă cu gândul, cu cerul, cu pământul,
în vise, în piatră și sigur ne vom întâlni,
Nimic nu ne va despărți.
poezie de Dumitru Delcă (27 ianuarie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce rămâne
Aer prospăt după ploaie
Îmi pătrunde în odaie
Pe fereastră și îmi lasă
Izul său de amiroasă
Nici nu-mi vine să mai plec
Spre vreun monument aztec
Câtă liniște și pace
Împrejur mi se desface!
Și cobor ca într-un templu
dinăuntru. Să contemplu
Cum particula atestă
Milosârdia celestă;
Înțeleg că nu-nțeleg
Toată mila și iubirea
Creatorului întreg
Care copleșește firea
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dependent emoțional
glasul tău, țipătul, urletul
îmi umple sufletul de pace și liniște
asta înseamnă că ești aproape
că-ți pasă, că suntem vii
nu mai alerga (după alte femei... opțional)
te vreau întreg, fără lipsă la gramaj ( cele 21 de grame esențiale)
și mai ales, mai ales... mi-e frică să nu te rănești
așa că nu încerca să faci ceva...
lumea s-a luptat și luptă pentru eliminarea sclaviei
ca sclav, îmi poți lua hrana, odihna, viața
dar visele rămân ale mele marcă înregistrată
ca sclav emoțional depind de tăcerea sau urletul tău
într-un ocean de liniște, pot gusta libertatea de a muri sau de a trăi
fie mie dorința de-a tăia cordonul ombilical
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!