vorbitor

Vorbitor

Ar fi timpul să stăm lângă foc, să iubim
câte-o fată de grâu, cu privirea albastră,
să scriem poeme sau cărţi să citim
la lumina ce scade treptat în fereastră.

Pe masă, paharul cu ceai sau ţigara
să-şi urce spirala căldurii am vrea.
târzie pe dealuri să fumege seara,
luceafărul palid să licăre abia.

Dar întinsele noastre câmpii dobrogene
ne ard peste faţă cu plesnet de bici
pe când visul musteşte amar printre gene:
Cumplitul Danubiu va trece pe-aici.

Va trece cândva, peste ani, peste vreme,
cu apele tulburi de crâncen tumult,
iar undele sure vor sparge blesteme
din guri astupate cu pumnul demult.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tai nodul

de la firul ierbii fumate
las un gard viu şi vorbitor
în eul liric al poetului
nod frânt în tăceri
monstruoase de verdeaţă
mi-am pus ochelarii de sudură
şi am ciopârţit nodul
cu sabia în mâna dreaptă
apoi am devenit stăpânul versului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

Când sunt îndrăgostită,
Iau celelalte-nfăţişări
Şi mi se alungeşte sufletul înaltul,
Într-o parte şi-ntralta
Şi cresc pe dânsul ţevi
Cu flori halucinante şi verzi,
Şi mări de marmara unde-mi azvârl trupul
Acesta lent, cu genunchi vorbitori

Războaie cu soldaţi albaştri
Împung în irişi
Fluvii de păsări de pradă
Rănesc ochii deschişi.
Printre aceste miezuri de lumină
Înot, într-un plutitor
Şi transparent ocean vorbitor.
Şi tu eşti prima mea uimire
Primul meu fulger nimicitor.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul nopţilor ce dor

Mi-e toamna vaiet de cocor,
Hiadele semn rău trimit,
Iar cerul pare de granit
În ceasul nopţilor ce dor.

Mai toarce ziua din fuior;
Cântările-i s-au risipit...
Mi-e toamna vaiet de cocor,
Hiadele semn rău trimit.

Mai poţi să treci nepăsător?!
Prohodul frunzei nu-i un mit.
În somn prelung te-ai regăsit,
Cu moartea stând la vorbitor,

Prin toamna vaiet de cocor.

rondel de Valeria Merca (10 octombrie 2015)
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aduceri aminte

Când glasul zilei pentru noi toţi se trece
Si amuţeste orasul vorbitor,
În umbre albastre-n pace rece
Adoarme ostenitul muncitor,
Atunci încep în paşnica tacere
A mea chinuitoare priveghere,
Căci noaptea arde-n mine vie
Mustrarea cugetului meu;
Îmi fierbe mintea mea cea slabă şi învie
Un roi de gânduri negru, greu...
Aducerea aminte-mi desfaşoară
Tot zapisul urâtei vieţii mele,
Citindu-l cu necaz şi pocăinţe grele,
Eu tremur blestemând viaţa mea amară
Si plâng amar ş-amar mă jeluiesc,
Dar zapisul cel jalnic tot nu-l mai nimicesc.

poezie celebră de Puşkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A doua zi uitam

Visam ceva catifelat despre adâncul pământului;
un căluţ vorbitor, de un galben aprins,
făcea semne da şi nu din coamă;
coama lui era acoperită de pene strălucitoare,
încerca să comunice cu soarele;
visam, precum spuneam,
până când un preot m-a îndemnat să văd
în cuvinte;
atunci am început să vorbesc cu rădăcinile din mine
timp în care
mă căţăram cu greu pe nişte stânci abrupte,
pământul îmi tăia suflarea în pauze lungi,
între respiraţii eram perfect de acord cu natura,
natura goală ce defila prin faţa mea fără încetare;
înţelegeam totul ca şi cum nimic nu ar fi fost ascuns;
a doua zi uitam şi nu mai ştiam
ce-au simţit ochii mei, de pildă,
atunci când au fost atinşi de împrejurimi.

poezie de Camelia Petre
Adăugat de Nicoleta Ilade
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

partea cea mai dureroasă
a ieşirii prin creştetul anomaliei
în care te zbaţi să rămâi
ca un răzvrătit
împotriva unei republici socialiste
de rutină,
nu este nicidecum sfârşitul ieşirii,
ci începutul ei distrus
de ciocnirea parcă feroviară
cu normalul
majoritar acceptat de laterale mediocre.

preferi să închizi traumatismul
pe dinăuntru,
să îţi lingi viciile până la os,
să îţi mănânci simţurile
de foamea simţirii,
devastat de dezechilibru
până la fericire,
ca un seismograf lunatic

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Des-speranţă

Nimeni nu poate trăi cu o veşnică vină,
Es stinkt, zice neamţul, începi să simţi apropierea putregaiului,
Dar Omul? Ce mândru sună acet cuvânt, spunea tuberculosul Gorki,
Mândria de a exista, yes, un orgoliu de trandafir,
Culoare, parfum şi gheare, chiar şi pisica asre orgoliu,
Nisip vorbitor. Eu plâng interior, nu pot să plâng nici în versuri.
Mi-am pierdut echilibrul undeva, prin casă,
Dar am descoperit un miracol – se poate trăi în haos,
În dezechilibru, în dezumflare, criticii mei au murit demult.
Dumnezeu apare când nici nu te aştepţi.
Răbdare, warte nur balde, ruhest du auch,
Zicea veselul neamţ de la Weimar,
Azi viaţa vrajbei noastre prin soarele tău, Kierkegaard,
s-a risipit, bye, bye, îngerii mei.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezastru2011

noaptea caldă dinaintea despărţirii.
noaptea idilică şi faza asta indiferentă a lunii,
momentul în care
e bine să îmbrăţişezi trecutul ca pe un prieten bun
condamnat la o sentinţă uşoară, pe care ştii sigur că,
de scârbă, n-o să-l vizitezi niciodată
la vorbitor.

te speli pe mâini de oamenii pe care îi cunoşti,
în tine trenează, vaporoasă, laşitatea,

aerul viclean al oraşului înecat în caprifoi
şi gaze de eşapament.

heatwave:

femeie în capot cu nasturii pocniţi
îşi mângâie fruntea
năduşită
cu o sticlă

[...] Citeşte tot

poezie de Olga Ştefan din Saturn, zeul (2016)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula confruntării finale

Catârul şi prost şi mut,
De-al lui partid susţinut
La preşedinţie-n sat,
Prin minune-a câştigat
La alegeri, prima tură,
Fără-a da şi el din gură,
Ci propagandiştii săi,
Şobolani şi şerpii răi,
Care au convins tot satul
Că catârul e bărbatul
Potrivit să îi conducă
Şi nu biata matracucă,
Vaca prezidenţială,
Blondă, însă prea banală
Din partidul adversar.
Iar aceasta, în zadar
Îl tot chema la discuţii,
Conform noii Constituţii,
Ca astfel, întreg poporul
S-aleagă conducătorul,

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!