Serioase/triste despre virginitate
Surse care se potrivesc după titlu:
Rezultate pentru virginitate în citate cu ton serios sau trist, în ordinea relevanței și a calității:
Viața are ceva din isteria unui sfârșit de primăvară. Un sicriu spânzurat de stele, o virginitate putredă, un viciu floral. Amestecul acesta de cimitir și paradis.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
- virginitate
- Virginitatea este un ideal masculin cultivat, un capital feminin de bifat și un instrument religios de... îmbârligat.
definiție aforistică de Octav Bibere
Adăugat de J. Louis Mash
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Căința este o virginitate pe care sufletul nostru o datorează lui Dumnezeu, un om care se căiește de două ori este prin urmare un ticalos dezgustător.
Balzac în Iluzii pierdute
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.La capitolul virginitate nu poți să o faci pe darnicul. Acest cadou are o destinație unică, doar pentru soție, doar pentru soț.
citat din Alina Druță
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine să te vindece de tine? O tânără fată? Dar cine-i darnic până la jertfă, ca să-ți preia melancolia? Ce suflet pur, dornic de vis și nefericire, să se-ncumete la o povară ce n-o presimte? Și-ai putea să-ți lepezi otrava sorbindu-ți primăveri într-o tinerețe defunctă? Sau să pătezi ochi nevinovați cu greul întristării? Ce virginitate nu-ncetează în preajma lui?
Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Virginitate
alb, simplu de alb
roșu tradafir desfăcut
și cuta ivită în alb
mă sperie de roșu
tresar îngândurat
este impietate?
și totuși este alb
frumos de alb
și simt în zbucium
tresărire de iubire
eu, ea, amândoi
albul ce ne înconjoră
ne leagă...
câ timp oare?
a fost ieri, a fost adevărat?
pe stradă trece un chip îngândurat
este ea? sunt eu?
am fost amândoi?
am rămas oare eu alb?
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!