Serioase/triste despre urlet
Surse care se potrivesc după titlu:
Rezultate pentru urlet în citate cu ton serios sau trist, în ordinea relevanței și a calității:
De-ar trebui să renunț la diletantism, m-aș specializa în urlet.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Circul singurătății (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară de iarnă
Suflă viforul afară
Și pătrunde-n pod avan,
Ba c-un urlet ca de fiară,
Ba c-un plâns de copilan,
Ba vuiește, ba încearcă
Să ia stuful înghețat,
Ba lovește-n geamuri parcă
Un drumeț întârziat.
E pustiu în cămăruță
Și-ntuneric... Ce gândești?
Spune-mi pentru ce, măicuță,
Stai tăcută la ferești?
Poate-al viforului vaier
Te-obosește, draga mea,
Poate fusul tors din caier
Te adoarme făr' să vrea?
Hai, prietenă-a sărmanei
Mele tinereți pustii,
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin, traducere de Liviu Deleanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întotdeauna ajungeam aici, la acea aură de urlet și de lumină, de parcă toate visele mele ar fi fost petale semitransparente, filigranate, unite toate la baza aceluiași pistil de lumină.
Mircea Cărtărescu în Orbitor. Corpul
Adăugat de Diana T
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără Dumnezeu singurătatea ar fi un urlet sau o dezolare împietrită. Dar cu El, noblețea tăcerii ne domolește aiureala nemângâierilor. După ce am pierdut toate, ne recâștigăm cumpătul înveșnicindu-ne visarea prin aleile lui desfrunzite... În încercarea ultimă de a ne îndestula dorința de somn, Dumnezeu devine cuib de câte ori cresc aripi oboselii noastre.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rătăcire...
Un trai de zăbavă în van
Și lăuntric...
Un trai la un capăt și fad
Într-un pustnic...
Cutezanță de fier, vârfuită
Prin umblet,
Deviere scurgândă,
Movă de urlet...
Mâini tremurânde de-alean,
Șiraguri de glod,
Coșciug de petale, de foi,
Clișee în rod...
Stindard îngropat, castel,
Bântuire...
Emoții scrutând
Prin moarte...
Iubire!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 iunie 2006)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vântul, vântul și numai vântul peste toate cele. Tropăia ca un galop masiv pe tablele acoperișurilor, făcându-le să huruie și să pocnească, strâmbând firmele, cutremurând ferestrele, zgâlțâind firele electrice, oprind ca într-o mână cenușie zborul cârdurilor de ciori și împroșcându-l în funingini croncănitor negre; apoi răsucind în uriașe spirale, cu urlet ascuțit, tot colbul strâns de pe câmpii și uliți.
Ionel Teodoreanu în Crăciunul de la Silvestri
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Uită-mă la tine-n suflet
Uită-mă la tine-n suflet
Și mă lasă... a păși,
Pe cărări fără de umblet,
Visele... a răvăși.
Uită-mă în suflet... iară
Și atinge-mă cu șoapte,
Fericirea-n mine... zbiară,
Ceasul iată... bate șapte
Uită-mă la tine-n suflet
Și mă lasă-ncet s-ascult,
Tunetele ca un urlet,
Gândurile... în tumult.
Uită-mă la tine-o noapte
Și inchide ușa bine,
Voi sorbi buzele-ți coapte,
Oare... ce te mai reține?
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sbuciumare (pe digul de la farul din Constanța)
încântat de acel farmec
Ce-l dă liniștea-nserării,
Rătăceam pe malul mării
Legănându-mă molatic.
Valurile ei, la țărmuri,
Se izbeau cu grea furie
Iar o dungă purpurie
O-ncingea la orizonturi.
Și din pieptul ei, un urlet
Se tot sbuciuma prin valuri
Se-nălța în sus spre maluri
Ca-ntr-al tunetului umblet.
Ea voia să se reverse
Peste dig să se repeadă;
Ci iar trebuia să cadă
Valurile sale dese.
......................
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur... (1926)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru coiot
Din veac, pustiu întins îl străbătură,
Călcând tiptil nisipul, pașii tăi
Nenumărați. Lung urlet sună-n văi
De sur șacal și hienă nesătulă.
Din veac? Nu mint? Pe tine, lup, furtivă
Substanță, timpul nu te-atinge. Iată:
A ta-i trăirea pură, necrispată.
A mea - stângacea viață succesivă.
Ai fost lătrat aproape-nchipuit
În Arizona, nisipos hotar,
Sălașul tău, de unde ți-ai pornit
Sfâșietor lătratul solitar.
Simbol al unei nopți ce-a fost a mea,
Ăst cânt de jale e oglinda ta.
poezie clasică de Jorge Luis Borges din Aurul tigrilor (1972)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de mine
dincolo de mine este o haită de lupi -
ceasornic al tristeților,
urlet adânc nu la lună,
ci la hăul din oameni
am crezut că vântul
e un crai desculț de durere
dar nu!
m-am înșelat
vântul e doar o moașă bătrână
ce urzește chinurile facerii
la gura peșterii
cristelnițe cu urlete prelungi
botează-n mine
cascade de lacrimi
și slove de sânge
la gura peșterii
dincolo de mine
vântul e mesagerul lupilor
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >