Poezii despre teatral
Rezultate pentru teatral în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Caleidoscop - Sonet teatral
Te urmăresc cu ochii toți bărbații.
O ploaie de priviri sentimentale
S-abat asupra frumuseții tale
Și toate-i fac erotice ovații.
Ce fericit e soțul dumitale!
El în antracte stă de conversații...
De-aș fi, ca el, stăpân pe-atâtea grații,
Eu aș pleca la cele trei semnale.
Mă-întorc, frumoasa mea necunoscută,
Și ochii mei din umbră te salută
De câte ori se-ntunecă lumina.
Dar ochii tăi n-au prea băgat de samă
Că-n pieptul meu se-ncepe-o nouă dramă,
Cînd a căzut definitiv cortina.
poezie clasică de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aspecte exotice
pe un tărâm exotic mă visez, acolo
pe țărmul mării printre palmieri
să-i fac o serenadă lui Appolo
că mi-a însorit fericirea de ieri.
să zburd ca delfinii în marea cristalină
cu scoici în palme în păr cu anemone
să mă relaxez plutind pe unda lină
scriind pe pieptul nopții iubiri de Desdemone.
să îngrop tristețea sub recif de coral
apoi să se prefacă într-o stea de mare
să nu mă mai găsească vântul austral
supărată pe viață cu gânduri amare.
scenarii de suflet cu aspect teatral
să fie pentru mâine motiv de afirmare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A 11-a parte
Nu te-ntrista, e cerul plin
De flori de ceapă și de crin.
Iubito, nu e liniște în torsul de aramă
Până ce nu te vei culca cu el
Să-i dai un sân înfloritor, recheamă
Un piedestal din părul tău rebel.
Nu are somn, sau liniște, sau timp
Până ce lunecând domoală
Nu vei pătrunde-n sângele lui goală
Ca o zeiță falsă în Olimp.
Și te va urmări, și te va bate
La cap cu roșii nestemate,
Putregăind, inoculând copii
În sânii tăi cu ochi trandafirii.
Întoarce-te, rămâne să te-ntorci
Și-așa, teatral, să-i plângi pe-o parte,
[...] Citește tot
poezie de Bujor Voinea din Hidrargir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet la apogeu
În ochii tăi căprui, vai!, se răsfrâng,
Cinci mii de stele, luminând astral,
Eu mă transform în înger canibal,
Șă-ți ronțăi sânul drept și sânul stâng.
Nu sunt nici inocent și nici nătâng,
Nu sunt duplicitar, iubito, nici teatral,
Avem în noi, stelar, un tandru ideal,
Tu să mă-nfrângi, eu trupul să ți-l frâng.
Iubirea nu se cântă, ci tainic se suportă...
Nici nu mai știm ce-i lumea și ce-i eul
Și, suportând, ostateci, a sângelui escortă,
Ne căutăm, în carne, eterici, Dumnezeul...
Ah!, sângele, vulcanic, ne fluieră-n aortă,
Înfrigurați și ludici, noi prindem apogeul!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpușarul
Un păpușar mergea pe stradă
Pășind teatral spre absolut,
Cu ochii strânși să nu mai vadă,
Femeia, ce i-a fost păpușă în trecut.
Din când în când privea-napoi
Și își trecea prin plete mâna,
Să uite totuși că au fost doi,
Și inima le-a fost doar una.
Purta bocanci, era murdar
Și-avea în mână trei mărgele,
Spunea la toți că-i păpușar,
Dar și-a pierdut păpușa printre stele.
Cândva în ochii lui era doar artă
Si îl citeai în ei pe Dumnezeu,
Dar s-a pierdut pe-un drum de piatră,
Și a uitat, că acea păpușă am fost eu!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Existență?
De ce ne-am învățat cu mâine
Simbolic, cum o nouă pâine;
Ca să trăim un neștiut
Făcut mult gând ș-un pic de lut?
Este-o amânare a datoriei
De-a face plinul farfuriei
Cu crez de multe idealuri...
Înecate în perpetuui valuri!
Cărăușie-n fapt de carne
În modele lumea să răstoarne;
Ne purtăm măștile de bal
În falsul lumii... Teatral.
Ne clădim singuri în compuși
Din alți nefericiți răpuși,
Exultând forme de estet
Pe-un fals de fizic-epitet.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
... De-apoi
Viața de-apoi sigur există
Prin gând, cuvinte de urmași
Ce fac că EUL îți persistă,
Dar nu participi tu... Îl lași.
De-abia atunci ești... spiritual,
Nepreocupat de existență,
Subiect, obiectiv, total
Sclipitor, tocmai prin absență.
Și nu mai plictisești defel,
Căci doar arar ești, amintire
În scris; "DECES" în carnețel...
Util la act de moștenire.
Noroc că totul e o roată,
Cât Universul sau Planetă,
În care amintiri se-ngroapă
În același ton vechi, de flașnetă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atotștiutorul
Opiniile-s interzise
Și orice subiect i-e cunoscut.
Știe și legile nescrise
Și neagă, dacă-i spui, când te-ai născut.
Nu-i temă sau domeniu;
Le știe precum nimeni, integral.
Explică tot, ca "geniu"
Cu aerul de-ndoctrinat și teatral.
Cum deschizi gura, țipă,
Întrerupe, neagă, fără jenă,
Răspunsul îl dă în pripă;
N-ascultă din ce-i spui, îi ești o anatemă.
E-un panaceu universal,
Căci leac are la orice maladie;
Bârfa-i domeniul cultural...
Din horoscop îți spune, ieri și ce-o să fie.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alt Graal
Stătea un cal
Pe piedestal;
Jos, totul îi părea banal:
Oraș cu iz de carnaval,
Tablou real
Dar teatral.
Un gând frugal
Și anormal,
În mintea lui de animal,
Încolți, ca un vis astral:
Ar fi vital
Și genial
Ca el să devină vocal
În acest univers oval.
El, cerebral,
Inițial,
I-ar dezbăra de-al lor carnal
Concept de trai occidental,
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflete bolnave
Ne zâmbesc pe față de înduioșează,
În noian de vorbe ne tot dau târcoale
Și teatral, cu tact, ne manipulează,
De părem a fi puncte cardinale.
Le deschidem ușa sufletelor noastre,
Îi lăsăm să intre... cum intră lumina,
Cuibăriți ca șerpii fac prin noi dezastre
Răspândind otrava, provocând ruina.
Deghizați în flori chiar de-s mărăcini
Trag cu sete seva dragostei din noi,
O prefac în larve secerând tulpini
Și ne pierdem crezul... și ne lasă goi.
Etalând credința ca pe-o marfă-n piață,
Fac să-nduioșeze mii de muritori
Și la fel ca Iuda, ne vor vinde-n viață
Pe arginți murdari... triștii scamatori.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (21 ianuarie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >