Serioase/triste despre suit
Rezultate pentru suit în citate cu ton serios sau trist, în ordinea relevanței și a calității:
definiție de P.P. Negulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este scară de suit, dar este și de coborât.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
- umilință
- Brutus: Umilința e scara tinerei ambiții,
Spre care cel ce-o urcă își întoarce fața.
Dar, după ce a urcat-o până în vârf,
El scării îi întoarce spatele
Și se uită în nori, disprețuind treptele de jos
Pe care le-a suit, ca să ajungă sus.
replică celebră din piesa de teatru Iulius Caesar, Actul II, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1599)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între păsări
Cum nu suntem două păsări,
Sub o strașină de stuf,
Cioc în cioc să stăm alături
Într-un cuib numai de puf!
Nu mi-ai scoate oare ochii
Cu-ascuțitul botișor
Și alăturea cu mine
Sta-vei oare binișor?
Parcă mi te văd, drăguță,
Că îmi zbori și că te scap,
Stând pe gard, privind la mine,
Ai tot da cochet din cap.
Iară eu suit pe casă
Și plouat de-atât amor,
M-aș umfla ursuz în pene
Și aș sta într-un picior.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1879)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prolog
Calea-i pieptișă. Eu urc ne-ncetat.
Seara-i sublimă. În poartă îți bat.
Bat-dar, distantă, tu nici nu tresari
Și peste tot nestemate presari.
Turnu-i înalt și amurgu-a murit.
Taina cea roșie-n turn s-a suit.
Cine-a dat foc? Oare cine-a-ndrăznit?
Turnu-i de Însăși Regina zidit.
Orice căluț de pe brâul sculptat
Scapără flăcări, ca fermecat.
Sus se avântă cupola,-n azur,
Joacă-n ferestre văpaia din jur.
Dangăt de clopot. Veșmântu-asfințit
De primăvară-i acum aurit.
[...] Citește tot
poezie clasică de Aleksandr Blok (28 decembrie 1903), traducere de Emil Iordache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clepsidra
Dacă simt că te grăbești
și asta
prin puținul aer care-l respirăm,
îmi declini culoarea-n pasta
umbrei atârnând de ram.
Și mă las în neîncrederi
ondulat și mult suit
precum verdele în iederi
suspinânde spre zenit.
Ca și cum aș merge peste
clar albastrul înnorat
al privirilor celeste
și cu capul îngropat
ținând ochiul în călcâie
și tot mersul lângă tâmple
O, clepsidra mea dintâie
răsturnând ce-o să se-ntâmple
și curgând de jos în sus
lung și greu nisipul suplu
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul Măreția frigului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ritm de continuat
Noaptea nu a fost de vină
S-a-ntâmplat că s-a-ntâmplat
Fire oarbe de lumină
Au suit încălecat.
Lucii plase sanguine
Desenând Electric-Cer
Tremură în voi și-n mine
Ciorna Marelui-Mister
Peste cat și peste vis
Lungi persoane somnambule
Clatină lângă abis
Þeste verzi de libelule.
Și gunoiul în căldări
Fierbe colorând cu pete
Roșu-galben fund de mări
Pe înecul din perete.
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curbura sunet-privire
De nesomn, mă doare mintea,
De nevis, ochiul mă doare,
Pe când inima cumintea
Sună, toacă răbdătoare...
Am nevoie de bătaie,
Însă cine să mă bată,
Dacă inima se-ndoaie
Ca o toacă-ncovoiată?
Inimă, te rog din toate
Ce mă dor fără-ndurare,
Stai cu mine și mă bate
Până fiul meu cel mare
Va putea singur să toace,
Pe vârfuri suit un pic!
Vezi cum sună! Dacă-ți place,
Stai să toace și cel mic!
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (22 februarie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Valurile făceau parcă niște semne ciudate. Și Gretchen și-a scos pantofii la care ținea mai mult decât la orice și i-a aruncat în apă; pantofii însă au căzut prea aproape și valurile i-au adus la mal. Ai fi zis că râul nu voia să ia ce-avea ea mai scump, deoarece Karl nu era la el. Gretchen a crezut că n-a aruncat pantofiorii destul de departe și atunci s-a suit într-o luntre care era legată în păpuriș, s-a dus până la capătul ei și a aruncat pantofii în apă. Luntrea însă nu era legată bine și, când fetița s-a repezit să arunce pantofii, s-a desprins de țărm și a pornit pe apă. Gretchen, când a văzut așa, a vrut să se întoarcă și să sară pe mal, dar luntrea acuma ajunsese departe și pornise pe râu în jos.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nădejdea
Tu, duhul meu, credință vie,
Îmbărbătează-te-n răbdare:
Din ceruri totdeauna ție
Ți-au fost lumină și-alinare.
Din mâna morții a Cui mână
M-a mântuit, mi-a dat viață
Și inima, de ură plină
Mi-a liniștit-o cu blândeță?
A cui putere mă-nfrățește
În chinuri și în patimi grele,
Și cine pacea îmi păzește
Și curăția minții mele?
Din tinerețe cine-mi vede
Durerea mea în piept cuprinsă,
Și cine arzătoarea sete
Îmi stinge de păcat aprinsă?
[...] Citește tot
poezie de Konstantin Batiușkov (decembrie 1911)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >