Poezii despre subjugat
Rezultate pentru subjugat în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Cu o privire m-ai răpus,
Cu un surâs m-ai subjugat,
În inimă tu mi-ai pătruns,
Sufletul mi l-ai furat.
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dansul ielelor
Frunzișu-n năluciri de argint,
Dansează-n nonculoare,
Fantasme-n foșnete de alint,
În noapte iau amploare!
În șoaptă, un fâlfâit ușor,
Amplificat în noapte,
În leagăn, pasărea în zbor,
Îți pare foarte aproape!
Un cânt angelic ca un gând,
Mă cheamă în rumoare,
Și foșnetul pădurii-n vânt,
Mă prinde în visare!
Atras de vrajă-n luminiș,
Poiana-i ca în basme,
Nimfe dansează-n Paradis,
O fascinație-n spasme!
[...] Citește tot
poezie de Elena Moisei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul
Ca o mușcătură de viperă
mi-ai subjugat buzele.
În undele-ntrupării
a humei cu piatra
iubirea n-a putut fugii
A încălzit mai departe piatra
cu torța lăuntricului far
și-n veșnicia timpului
nimeni n-a putut s-o urnească.
poezie de Melania Manta din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fecior bătrân
Eu nu mai pot iubi, decât cu trupul,
Tot mai fecior, cu fieștece an,
Înfierbântat de carne ca năucul
Și subjugat de pulpă și ciolan.
Iar de la sânii care se ivesc
Și până la mișcările viclene
Ale femeilor ce-mbătrânesc,
Adulmec tot, întinerind pesemne.
Ca semn că nu mai sunt îndrăgostit
Cu sufletul, ce nu mai vrea nimic,
Îmbătrânit de cât a fost mințit
Și rămânându-i trupului prea mic.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (4 decembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 133
O, inimă lipsită de rușine,
Ce mă rănești și-mi întristezi amicul!
Nu ți-e de ajuns că mă căznești pe mine,
De ce-l faci rob și îi întuneci chipul?
Ochiul tău crud gândirea-mi fascinează
Și-al meu amic își pierde a sa vrere;
Tu m-ai lăsat, el mă abandonează,
Renunț și eu la mine; ce durere..
Din pieptul tău fă temniță regească
Inima mea s-o ții în chezășie;
De-acolo însă ea o să-l păzească
Ca să nu-mi dai pedeapsă aspră mie.
Dar o s-o faci, că-s subjugat de tine
Și sunt al tău cu tot ce e în mine.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zero
Aici ești un zero pe cerul absurdului
Nici măcar nu știi de ce
Ai greșit? Nu!
Ai ucis? Nu!
Ai furat? Nu!
Ești curat, neîntinat,
Dar ei te socotesc un jidan murdar și vinovat
Te pun să plătești
Nu cu arginți, ci cu viața:
A ta, a părinților și copiilor tăi
Ești oripilat, subjugat, dezonorat
Și n-ai niciun mijloc de apărare
Nici cerul, nici pământul
Nici zidurile din jur
N-au urechi să te asculte
Te poți jelui la infinit,
Dar e în zadar!
Ești condamnat:
Vei fii ucis și gazat
Hitler, călăul, așa a comandat.
poezie de Harry Ross din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invictus
Trecând de noaptea grea din jurul meu,
Neagră ca iadul, fără de sfârșit,
Îi mulțumesc oricărui Dumnezeu
Pentru sufletul meu necucerit.
În gheara sorții strâns fără cruțare
Nu am dat înapoi și n-am strigat
Lovit de întâmplările amare
Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat.
Dincolo de blesteme și de lacrimi,
Pe-acest tărâm de umbră subjugat,
În anii plini de-amenințări și patimi
Sunt și voi fi la fel, neînfricat.
Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorții mele sunt stăpânul -
Sunt căpitanul sufletului meu.
poezie celebră de William Ernest Henley, traducere de Leonard Neculae
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Intre zambete si lacrime
Atena, tu, zeiță a gândirii,
Gândit-ai peste tot amprenta fericirii?
Pe chipul oricăruia ce-i subjugat de patimi
Gândit-ai fericirea în zambete și lacrimi?
Tu, Hades, ascuns în întuneric,
Menit-ai suferința din gesturi de isteric?
Sub masca de cenușă de care nu te saturi
Menit-ai suferința din zâmbete și lacrimi?
Poseidon, tu, al mării dirijor
Văzut-ai amintirea naufragiată în decor?
În ochii-aproape stinși a celui ce îl clatini
Văzut-ai amintirea sub zâmbete și lacrimi?
Iar tu, stimată Hera, în ura ce-o respiri
Ai înghițit vreodată fărâme de iubiri?
Din aerul ce-apasă pe Kama cea curată,
Cu zâmbete și lacrimi îneacă-te odată!
poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Requiem
Te-am plâns pe tine ieri, ne-am plâns pe amândoi,
în joc murdar cu soarta... Azi unde suntem noi?
Cu-amorul ce l-am strâns la piept, ne-am subjugat
unei cascade de emoții într-un decor improvizat.
Strângând din colții care ne-au crescut pe spate
am pus pe jar un mic păduche de singurătate.
Am respirat adânc aer cu fier și cu impurități
pentru-a ne-alătura și noi toridelor singurătăți.
Te-aștept de-un secol amorțit și poate acum
ne vom scălda oscioarele fierbinți în praf și scrum.
Tăcută este clipa în care vom pătrunde orbi
și ne-om lăsa aripile plutind în cârd de corbi...
poezie de Ionuț Popa din Valuri (4 octombrie 2007)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până nu-ți zidești căldura
Până nu-ți zidești căldura
Inimii la temelii,
Zidurile se dărâmă
Vetrele-ți rămân pustii.
Până nu-ți îngrași cu lacrimi
Glia-n care-ai semănat,
Ne-ncolțită-ți stă sămânța
În pământul dezghețat.
Până nu-ți uzi cu sudoarea
Frunții tale-orice răsad,
Florile uscate-ți pică
Roadele necoapte-ți cad.
Până nu-ți îngropi comoara
Ce te ține mai legat,
Aripile-ți zac lăsate
Duhu-ți geme subjugat.
Până nu-ti jertfești ființa
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >