stimat

Parintii

E simplu să vorbeşti în neştiinţă
Să aberezi spunând că e usor
Să nu mai ai părinţii în fiinţă
Şi să îi vezi pe ei atunci când mor.

O! Tu bravezi frate stimat
Tu vrei să pari în faţa tuturor
Un om care nu este-ngenunchiat
Văzându-i pe părinţii care-i mor.

Tu ai impresia, fiară fără suflet
Că ei o să trăiască infinit
Dar află că acum, cât citeşti asta
Părinţii tăi, in chinuri au murit...

poezie de Mihai Casalean (16 martie 2020)
Adăugat de Mihai Casalean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupului...

Că e alb sau că e negru
Lupul tot un lup rămâne,
Un statornic şi integru
Nu-i ca orişicare câne;
Lupul, un totem al nostru,
De la el ne tragem nume,
De la el am supt colostru
Zămislindu-ne în lume;
El ne este călăuză
Dar şi bun revelator,
Intervalului o spuză,
Cosmogonic aflator;
Lupu-i lup orice i-ai face,
Semn al tainei, biruinţei,
Trebuie stimat în pace,
Spirit sacru-al năzuinţei;

poezie de Vasile Zamolxeanu (18 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfumul şi vulgaritatea

Cât ar fi de elegant
De suav, de fascinant,
Dacă-ar fi o simfonie
De mirosuri, o magie,

Un poem fără cuvinte,
Un parfum, să ţineţi minte:
Eşti vulgar, de jos nivel,
De pui mult, de-înoţi în el.

Un bărbat prea parfumat
E vulgar, deloc stimat,
Negativ el se distinge,
Nu atrage, ci respinge.

O femeie-i rău famată,
Dacă e prea parfumată;
Ca să spunem adevărul,
Damful îţi zburleşte părul.

pamflet de George Budoi din Parfumul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (8 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet virtuos

mă bate gândul cum m-ar bate
bărbatu-amantei rău cu parul
descărcând pe mine amarul
vieţii lui prea înşelate

gându-i să ţin femeie de oraş
cochetă pân' la cuconoasă
şi-al naibii rău cât de frumoasă
că doar aşa o să mă-ngraş

şi o să fiu stimat în urbe
în viaţa asta mult prea scurtă
cu liniile dânsei, curbe

fălos, emancipat cu burtă
nimic nu o să ne mai turbe
eu şi bărbatu-amantei, turtă

sonet de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Osmoză

Şi dacă tot ne-ai "osmozat": tu ca poet, noi cititori,
consider că ar fi păcat să nu simţim ai tăi fiori!
Tu, zi de zi, vii şi ne-ncânţi cu aşteptate poezii,
de jale şi de dor le cânţi celor cu suflete pustii.
Şi bucuria este mare când versul tău e ca un foc
ce dă răspuns, fără-ntrebare, la tot ce-n inimi are loc.
Ai intuit că-n cititor se mistuie ce vrei să spui,
pe mine m-ai făcut dator şi nu vreau să-mi pun lira-n cui.
Ne acordăm pe-aceeaşi undă, leacuri şi vise împletim,
profundă, gravă şi fecundă fie osmoza ce clădim!
Şi dacă sufletu-nsetat se-adapă la al tău izvor,
fii fericit, prin ce-ai creat o să devii nemuritor!
Iar ca răsplată-n mod subit obţii al vieţii atestat:
iubeşte ca să fii iubit şi iartă ca să fii iertat,
cinsteşte ca să fii cinstit, respectă să fii respectat,
doreşte ca să fii dorit, stimează ca să fii stimat,
uneşte ca să fii unit, ajută să fii ajutat!
sfinţeşte ca să fii sfinţit şi astfel vei fi lăudat!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parlamentul Ruşinii Naţionale (dominat de PSD) a încălcat Constituţia şi decizia CCR timp de 9 ani refuzând să pună în aplicare rezultatul referendumului din 2009, prin care poporul suveran l-a obligat să reducă numărul de parlamentari la maxim 300 (pamflet)

Ce fel de drepturi ai, române, ce fel de suveranitate,
Când Parlamentul ţi-o ignoră, lipsit total de demnitate,
Când Constituţia o-ncalcă, când mai presus el e de legi,
Iar pentru-a' sale interese, el face mari fărădelegi,

Când referendumu-ncălcându-l, în loc ca ei să se rărească,
Sfidând, făcut-au al lor număr ca şi mai mult să îl sporească?
Ce fel de ţară e aceea şi cum să nu te înfiori,
Când Parlamentul ţării este reprezentat de infractori,

Când legile ne sunt făcute de cei ce sunt nelegiuiţi,
De cei ce legea n-o respectă şi-n rele sunt aşa hârşiţi?
Ce ţară oare e aceea, când de mulţi ani neîntrerupţi,
Chiar Parlamentul ţării este reprezentat de mari corupţi?

Ce fel de ţară e aceea, ce fel e de democraţie,
Când Parlamentul ţării este cu mult mai rău ca o mafíe,
Când preşedinte al său este un infractor ce-i condamnat?
Cum să mai scoţi obrazu-n lume, cum să mai fii român stimat?

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (30 mai 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iată-ne pe amândoi,
fetişcană şi pisoi,
mult mai tineri şi frumoşi,
ce mai chiar nişte mucoşi,
pe o uliţă de ţară,
neştiind ce e pe-afară,
în Americi şi in lume,
înainte s-avem nume,
glorie, faimă, cazier,
încă nu era boier,
Blondu' nostru cel vestit,
n-avea mutră de bandit,
era paşnic ca un miel,
dar şi eu eram la fel,
o codană fărăr minte,
dar atâta de cuminte
că trăiam ca într-un vis,
mângâind un pis pis pis
pe o uliţă de sat,
eu pe Blondu' l-am lansat

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea dresorului de sticleţi

A murit dresorul de sticleţi!...
A murit şi ultimul dresor...
A murit cu mâinile pe ei,
Şi cu ochii-nfipţi în ochii lor!...
Şi-n odaia lui n-au mai rămas
Decât note muzicale, desenate pe pereţi,
Portativele de sârmă, fabricate de ovrei,
Coliviile de sfoară, cu grăunţele de mei...
Şi vreo sută de duzini de cântăreţi
Îmbrăcaţi în doliu mare,
Care i-au cântat la-nmormântare
Şi-au să-i cânte şi la parastas...

A murit dresorul de sticleţi!...
A murit dresorul, fericit -
Că sticleţii lui –
Copiii nimănui –
L-au stimat şi l-au iubit...
Şi că el a scos din ei
O falangă minunată

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Viaţa românească, XXII, nr. 7-8 (august 1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa sunt eu

De m-ar duşmăni o lume,
Tuturor le spun pe nume:
Negrului eu negru-i zic,
Celui de nimic ‒ "nimic";

Albului eu alb îi spun,
Iar nebunului nebun;
Un incult e un incult,
Îl numesc, nu îl insult;

Celui prost eu îi spun prost,
Iar anostului anost,
Mincinosu-i mincinos,
Ticălosu-i ticălos;

Agramatu-i agramat,
Vinovatu-i vinovat,
Demagogu-i demagog,
Pisălogu-i pisălog;

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (18 august 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daodejing (fragment)

Marele Drum se pierde:
Acum avem umanitate şi justiţie,
Au apărut prudenţa şi cunoaşterea;
Există cultivarea comportamentului.

Drumul despre care se poate vorbi
Nu este drumul permanent;
Numele care poate fi rostit
Nu este numele permanent.
Lipsite de nume au fost începuturile cerului şi ale pământului;
Atribuirea numelor a fost mama miriadelor de creaturi.

Eu numesc mare ceea ce este indefinibil.
Indefinibilul îl numesc departe.
Departe numesc întoarcere.

Cel care este pururi fără dorinţă
Percepe partea spirituală a acesteia.
Cel care trăieşte permanent în dorinţă
Percepe doar limita acesteia.

[...] Citeşte tot

poezie de Lao Tse
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!