Poezii despre stapani
Rezultate pentru stapani în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Dacă vreți să fiți stăpâni
Dacă vreți să fiți stăpâni
pe ale voastre soarte,
Treziți-vă români!
"din somnul cel de moarte".
Slugoii din parlament
vă manevrează constant.
Vă vor robi la Occident,
sau v-aruncă în neant.
Vă vând viața, vă vând țara.
Vă lasă fără bogății.
Numai îndurați ocara!
Luptați-vă pentru copii!
Păstrați România Mare
de la Nistru până-n Tisa!
Arătați c-aveți onoare!
Așa cum străbunii zisa.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai atât cât bate pușca voastră
Chiar credeți că voi, de mii de ani
sclavii sărăciei, bogăției
și mândriei de necuprins,
puteți sfărâma spiritul născut
liber pe-acest pământ
nou și întins?
Când veți fi alungat ultimii fermieri
și, pentru scurt timp,
va conteni a războiului năpastă
veți stăpâni pământul
da, veți stăpâni pământul
dar atât pământ cât bate pușca voastră.
Până când aurul vostru va fi netezit
toate lanțurile de munți
unde oamenii răniți se pot ascunde,
până când aurul vostru va lumina
în nopți fără lună câmpiile
pe care călăresc rebelii înspre oriunde;
[...] Citește tot
poezie de Henry Lawson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă respectul nostru de români...
Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume,
Un neam de trădători și de hapsâni.
Ne-au murdărit, ca nație și nume,
Din tot ce-am fost odată, ca români.
Dar nu ei sunt români adevărați.
Nu ei se țin ca țara să nu piară.
Noi stăm aici de griji împovărați
Și suferim și ură și ocară.
Să ducem veșnicia de români
Și plaiul mioritic să nu moară.
Ei doar în mintea lor se cred stăpâni,
Dar nu mai au nici inimă nici țară.
Nu ne-am vândut copii și nici părinți,
Să căpătăm arginții, precum Iuda.
Când te-om primi, sunt sigur, ai să simți
Că-n palma noastră, odihnește truda.
[...] Citește tot
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt doi stăpâni mereu în dușmănie:
E bunul har, e crunta lăcomie.
Și când spre cer mai rău înclină sorții,
Atuncea vine negrul vierme al morții...
catren de William Shakespeare din piesa de teatru Romeo și Julieta (1597)
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul de-ar stăpâni universul
tot i s-ar părea că nu are totul
căci nici nemurirea oferită
nu-i satură avaria infinită
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România, pământ sfânt
Dinozaurii din lume
Aduc peste noi năpasta.
Aurul vor să ni-l fure,
Și copiii, și nevasta.
Se vor stăpâni peste țara
Unde mama ne-a născut.
Vor să ia grâul, secara,
Chiar și apa de băut.
Acuma vor și pământul
Cuprins în arcul carpatin.
Pe român îl bate vântul,
În țara lui este străin.
Chiar dacă îl dați vânzării
Prin legea din parlament,
Nu vom da pământul țării
Că-i primit cu testament.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (15 ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sânge de români
Pe pământul acesta sfânt suntem stăpâni
Și ridicăm steagul cu toată mândria.
Prin vene ne curge sângele bravilor străbuni
Care ne-au lăsat moștenire România!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (25 mai 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tulbură-mi chipul cu mâinile tale
(risipește-mi povara)
strălucirea ta
să sporească în mine
atunci când mă voi stăpâni
schimbă suspinul
cu vecii buzelor calde
îmi voi veghea strigătul
în numele prăpastiei
(dar tu mă vei mijloci cu iubirea ta)
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-i spirit
libertății trudnice
a putregăirii
nu i se închină.
Trist frământat
de inerția rotunjirii,
aluatul fals
al înveșnicirii.
Pe albia sinuoasă
a încrederii
duios-ademenitoare
stăpâni sunt
doar viermii curioși
din miezul zădărniciei.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maxime și proverbe (1)
De țara unde nu-i stăpân
Să fugi, oricare-ți este casta.
Dar unde sunt stăpâni mai mulți,
Fugi mai ales de țara asta.
poezie din Antologie sanscrită (1966), traducere de George Coșbuc
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >