Poezii despre sinonim
Rezultate pentru sinonim în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Sinonim de-o gară
E gara sinonim cu nostalgie;
de la plecări pe linii paralele
pierdute-ntr-un refren de șine!... Melodie
stinsă-n vagon-lit, în negrele cafele?!
E gara sinonim de așteptare;
de unul singur, lângă ceasul de peron,
cu pumnul umed strâns pe un buchet cu lăcrămioare
și gândul dus, doar tresărind la megafon?!
E gara sinonim de-un rendez-vous;
secret de-o viață între două curse,
grăbind intimitatea, dumneata la tu!...
Cerșind întârzieri minutelor nescurse?!
E gara sinonim de aventuri
înflăcărate pe-un traseu de două halte,
cu inima-ntre două partituri;
rutina molcomă și drogul... s-o tresalte?!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Să iubesc înseamnă să accept, să lupt,
să ofer, să găsesc un sens în toate.
Să recunosc că alternativa e o minciună,
să înțeleg că nu e sinonim cu a merita.
Că lacrimile de durere aduc înțelepciune.
Să iubesc înseamnă... să uit de mine.
poezie de Florin Mihalcea
Adăugat de Florin Mihalcea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pace Vouă
De strajă avalanșele cuprind
tot povârnișul stâncilor de după nouri
Sionul pare că străluce sinonim
cu soarele pe crini albi,
mărgăritari de rouă,
catapeteasmă nouă,
Pace Vouă!
poezie de Mihaela Vlasin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inutil
Fug, alerg
în pleonasm...
N-ajung, nu prind
în sinonim.
Criticu-l șterg
Pentru sarcasm...
Suflet aprind
la anonim.
Sunt minte, gând...
le-mpărtășesc,
dau suflu, har
pe gratuit.
Mă-nvăț mergând,
mă spovedesc...
N-aștept vreun dar,
dau neplătit.
Mă-ntreb -nu știu,
e-același lucru-
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul zilei
Un răsărit luminos
De excepție
Ce va umple goluri
Cu spirit și măiestrie
Cu meșteșug și vigoare
Sinonim cu infinitul
Un fenomen serafic
Care se impune
De sine strălucitor
Odisee perpetuă
Departe de incidentul
Oricărui asfințit
El nu se înclină
Nici nu se pleacă
Și nu crede în sfârșit
Pentru că nu are final
Și suie și se-nalță
Tinde numai spre zenit
Ca un înger
În straie apriorice.
poezie de David Boia (8 iunie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sarutul
Mă sprijin în el
Și lumea-i a mea,
E un cerc infidel,
Ce-i păzit de-o măsea.
Mă simte, cedez
Și ochii sunt calzi,
Pe cer radiez
Atunci, ca și azi.
Mă cheamă mereu
A lui dependență,
Cu aerul greu
Și a lui decadență.
Il încearcă frecvent
Trupuri vii, ne-ncetat;
E mereu consecvent,
Dă răspuns la păcat.
Sinonim e cu clipa,
Timpu-i veșnic dușman,
Iși deschide aripa
Zi de zi, an de an.
[...] Citește tot
poezie de Liviu Reti (14 februarie 2016)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
închide ochii
pentru început, liniștea îți va pecetlui pleoapele
apoi întunericul va prinde consistența buzelor
și căldura intimă a izolării
cuvintele trec fără să se oprească
simplă vizualizare pentru o reclamă la viagra
și cu cât reușești să reziști mai mult
cu atât mai mult vei descoperi pacea
orb nu e sinonim cu orbirea
la fel cum înțelegerea nu e sinonimă cu iubirea
dacă mă iubești mă vei căuta și mă vei găsi
cu inima, cu degetele, cu un sărut
fără să-ți dorești să mă vezi
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Faceți loc
Voi topi, primăverilor, gândul,
Indemnat de nebune chemări,
Ce ascund felinarelor, rândul,
Într-un verde alergic... la mări.
Voi trasa pentru viață, repere,
Firul roșu întins, ca un semn,
Pentru negre și stranii himere,
Ce încalcă momentul solemn.
Voi striga ne-ncetat, adevărul,
Cu iubirea nu pot face, negoț,
Sinonim cu trădarea, e mărul,
Iar întâiul, Adam, n-a fost hoț.
Voi pătrunde abisul, se poate,
Am nevoie de timp, de noroc,
Știu a da oltenește... din coate,
Am venit, sunt aici, faceți loc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sinonimul libertății
Eu spun să fiți puțin mai moderați,
De ce vă tot schimbați mereu natura?
Nici fiii dintr-o mamă nu sunt frați
Că-n porii dilatați se-mbibă ura.
De ce-i atât de cronic și acut
Sindromul ce lovește-n omenie?
De ce îți sunt mereu necunoscut
Când inima mi-o dau bine să-ți fie?
Eram cândva mai simpli, mai curați,
Ce clar vedeam în noi asemănare!
Iar azi au unii moft de împărați
Și calcă sictiriți totu-n picioare.
De ce nu renunțați voi la prostii?
Pământul nu-i pupitru cu butoane
Nici dragostea se-mparte în etnii,
Nici doamnele-n banale și cucoane!
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâiul mit
înțelepții spun că a viețui este sinonim cu
a inhala falii de oxigen și de nefericiri
în neînțelepciunea tinereții mele pipăi soarele și miile de stele cu degete de hârtie
cupola lumii îmi pare
o strană în care furtuni de meduze aliezee ale timpului mort aliniază planete
prin acest univers ostil port carcasa trupului viu
ramificațiile ei pătrund până la al șaptelea
element
în subterana sufletelor care continuă să viețuiască printre moloz marmură și mituri
pot preschimba această punte trecătoare într-o
viitoare viață?
lumea are la temelie picturile rupestre ca și cum oamenii de acum ar fi tot naivii ce au inventat arta
în demisolul singurătății
cu puterea întâilor născuți îți zic Ție Doamne
că ne-ai înțelepțit prin cuvânt chiar dacă
în universuri paralele acesta umblă deztrupat
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >