Poezii despre scutit
Rezultate pentru scutit în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
* * *
În viața asta, frate,
De necazuri nu-i scutit
Nici omul neprihănit.
Diferența-i că din toate
E de Domnul izbăvit
Și de Ceruri are parte!
poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Lavinia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te supăra, ești
mai frumoasă ca mine
nu te supăra
până și băieții au labii cu adevărat longiline
în fine, nu
ar trebui să le recunosc foarte mult, o, neo
comuniștilor fără sex
(?!)
mintea puțină
și fără de cheag
sau ce e mai sofisticat cu adevărat
sau ce
ai fi tu o doamnă cu aere da maimuță
ca viorica
o toamnă e cum va fi mai adânc
în grupul scutit
de centenare penibile
de bâ'âieli a
prox ul
timative
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amuzante
Gata cu pălăvrăgeala,
Că de mâine începe școala.
Cine nu este pregătit,
Nicidecum nu va fi scutit.
Nu știu dacă-i amuzant,
Dar nu cred că e stresant,
Să te bucuri de vacanță,
Chiar și la o zi distanță.
E adevărat că distanța-i mică,
Și vacanța nu a fost deloc ''pitică''.
Dar, să ne bucurăm de prezent,
Să profităm de acest moment!
Ca o amuzantă încheiere,
Vă invit la un butoi cu bere.
Când cu toții ne adunăm...
Și marele nostru salar îl luăm.
poezie de Ovidiu Kerekes (13 ianuarie 2019)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 87
Adio! Ești prea scump să te dețin
Și tu probabil știi cât valorezi;
De obligații ești scutit deplin,
Iar eu nu-ți sunt dator, după cum vezi.
Căci cum să te posed fără să vrei?
Și cum să merit aste bogații?
Să-mi dai splendoarea ta n-are temei,
Acest hatâr nu se va consfinți.
Când nu-ți știai valoarea mi te-ai dat
Și făcând asta, cred că ai greșit;
Mărețul dar, căci tu te-ai înșelat,
Se-ntoarce acasă, bine-ai chibzuit.
Atât cât te-am avut, a fost un vis,
În somn sunt rege, treaz sunt un proscris.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clopoțel Auriu
Când tocmai împlinisem patruzeci de ani
Am avut o fiică. I-am pus numele Clopoțel Auriu.
A trecut un an de când s-a născut.
Șade deja-n funduleț, dar nu poate încă vorbi.
Mi-e rușine am aflat că n-am inima unui om înțelept:
Nu pot alunga gândurile banale și-s cuprins de îngrijorări.
De-acum înainte sunt legat de lucruri care nu țin de mine:
Singura mea răsplată bucuria pe care-o simt zi de zi.
Dacă voi fi scutit de durerea de a o vedea murind de tânără,
Voi avea problema de a o vedea măritată.
Planul meu de a renunța la slujbă și de a mă retrage la munte
Trebuie acum amânat cel puțin cincisprezece ani!
poezie de Bai Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Johnnie Sayre
Tată, nu o să știi niciodată
Suferința care mi-a cuprins inima,
Pentru că nu te-am ascultat, în momentul când am simțit
Roțile mașinii tăind fără milă
În carnea piciorului meu.
Cum mă cărau spre casa vaduvei Morris
Puteam să văd în vale clădirea școlii
De la care am chiulit pentru a mă cățăra pe trenurile în mers.
M-am rugat să trăiesc și să apuc să-ți cer iertare
Apoi lacrimile tale, caldele cuvinte de comfort!
Din tristețea consolatoare a acelei ore a crescut în mine o fericire infinită.
Ai fost înțelept să dăltuiești în piatră pentru mine:
"Scutit de răul ce va să vină".
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
A cincea roată
Era a cincea roată și-a plecat
La unchiul ei, un car cu boi, îmi pare,
Dar ditamai în funcție, cu stare...
Mă rog, i-a dat un post călduț, de stat.
Căci boi erau să tragă... cât au tras,
Iar cele patru roți s-au învârtit...
Un timp, nu mult, pân' s-au îmbogățit
Și au lăsat-o-n carul de pripas.
Ce să mai stea, să-nvârtă numai ea
Un car falit, cu boii ăia doi?
S-a dus rapid, ca roată de altoi
La car cu bani grămadă... la saltea.
Ce-a tras acolo, nu pot să vă spun,
Dar n-a stat mult, c-a fost control cumplit
Și noul car de muncă-a fost scutit
Pe câțiva ani de-un jude, presupun
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viză către asfințit
Îngândurată, stau privind de la fereastră.
În zori de zi, într-o grădină,
Îmi cântă o pasăre albastră,
Într-o feerică lumină.
Eu o ascult și văd cum crește.
Străfulgerarea-i tot mai mare.
Lumina ei m-ademenește.
O lume nouă, la orizont mi-apare.
Scăpată să mă văd de orice trudă
De întuneric și mistere,
De om, jivina cea mai crudă,
De zgomote... Nu vreau decât tăcere.
În mână stau cu-n pașaport
Cu viză către asfințit,
De m-oi vedea în mult visatul port
De hoți și mincinoși scutit.
Și fiind astfel cu mulțumire,
Eu las pământul, lumea toată,
S-o duc-așa fără de știre,
La nesfârșit, numai să poată.
[...] Citește tot
poezie de Daniela Gumann din Florile cireșului tânăr (2017)
Adăugat de Daniela Gumann
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scuze, Terra
Sărman Pământ, ne-ai zămislit
Să te-adâncim în negrul hău...
Ne-ai adăpat și ne-ai hrănit,
Iar noi săpăm mormântul tău...
Am născocit, din neam în neam,
Falși idoli, pentru vagi nevoi,
Din dulce-al florilor balsam
Clădit-am munte de gunoi...
Am dezvoltat birocrații,
Pădure pus-am la pământ...
Din izvorașele zglobii,
Zidit-am peștilor mormânt...
Nici zburătoare n-am scutit,
De al pieirii dinte lung...
Văzduhul fost-a otrăvit,
Și-i Universul slut și ciung...
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plăcerile iubirii
Spuneau cândva poeții, în versuri minunate,
Punând în ele, însă, și-un pic de răutate:
Plăcerile iubirii o clipă te răsfață,
Plătești cu suferințe apoi întreaga viață;
Plăcerile iubirii sunt clipe de plăcere,
Nu merită plătite cu-o viață numai fiere.
De-aceea, de ai minte, cât poți să fugi de ele,
Scutit vei fi tu astfel de chinurile grele.
De-alungi iubirea, sigur, de chinuri te ferești,
Dar fără de iubire ce rost ai să trăiești?
Nu poți, de teama fierii, să fugi o-ntreagă viață,
Și să nu-i guști iubirii din plin a ei dulceață.
Plăcerile iubirii nu pot fi ignorate,
Sărutu',-mbrățișarea, suprema voluptate;
O clipă ce-o oferă iubirea ca plăcere,
Chiar merită plătită cu-o viață de durere.
[...] Citește tot
poezie de George Budoi din Dicționarul dragostei (8 martie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >