Serioase/triste despre scund
Rezultate pentru scund în citate cu ton serios sau trist, în ordinea relevanței și a calității:
Diferență
Între un înalt și-un scund
E o diferență, n-ascund,
Dar mai greu îi cântărește
Partea care nu gândește.
epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Deziluzie
Cu ochii peste capete
Să văd înaltul oaspete,
Mirarea nu pot să-mi ascund,
Înaltul Oaspete e... scund.
epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfat tehnic unui carierist
Dacă e să pipi în fund,
Nu pupa pe unul scund,
Ci pe unul-nalt, înalt:
Nu te pleci, faci chiar un salt!
epigramă de Corneliu Berbente din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Emil Boc, primarul Clujului
Din ce vă spun n-ascund nimic
Și nici nu urmăresc vreun țel:
O fi el scund, dar nu e mic
Pentru discuții... la nivel.
epigramă de Nicolae Nicolae din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet petrecut
Scăzută zării blândă e țara minerală.
- Inel și munte, iarbă de abur înzeuat.
A ofilirii numai această foarte pală
Făclie, pe ghicirea Albastrului ouat.
Mințiri, lumini! Scăpată, doar sfânta, ca o maică
- Ars doliul ei; cu fruntea călcată de potcap:
Scăldând la dublul soare, apos, de la Drăgaică,
Rotundul, scund în palmă, duh simplu-n chip de nap.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet pierdut
Scăzută zării blândă e țara minerală.
- Inel și munte, iarbă de abur înzeuat.
A ofilirii, numai această foarte pală
Făclie, pe ghicirea Albastrului ouat.
Mințiri, lumini! Scăpată, doar sfânta, ca o maică,
- Ars doliul ei; cu fruntea călcată de potcap;
Scăldând la dublul soare, apos, de la Drăgaică,
Rotundul, scund în palmă, duh simplu-în chip de nap.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oriunde plec
Oriunde plec, tot sper s-ajung la tine
Și cred, pe cât în drumuri mă afund,
Că orizontul meu e mult prea scund
Ca să distrug ce ancoră te ține.
Îmi dă o veste cine știe cine,
Și eu de-aceste șocuri mă ascund,
Atâta timp cât pe-un pământ rotund
Am parte de atâtea serpentine.
Așa, probabil, viața mea va trece
Și voi spera în fiecare zi
Că ne vom întâlni și regăsi,
Ca după un potop de apă rece.
Acum, pe țarm, mă cert cu tine și
Cu marea ce era să te înece.
poezie celebră de Adrian Păunescu (ianuarie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Concurs
Într-o încăpere ca toate celelalte,
Amenajată cu plafon zdravăn,
Ne întrecem la sărituri în înăltime.
Știm precis
Că nu poate sări nimeni
Mai sus decât tavanul,
Să fie și Dumnezeu,
Asta din cauza gravitației
Care ne trage mereu în jos,
Încă din cele mai vechi timpuri.
Dar continuăm
Cu o îndârjire diavolească,
Pentru că nu putem sta altfel,
Când avem în noi genial înălțimii,
Ca peștii zburători
Dorul aripilor adevărate.
Zi și noapte continuăm
În plafonul nostru scund.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Al clipei
Mai mult decât această zi e amintirea zilei
Ce și-a turnat tiparul pentru năruire
Și din această formă n-o mai scoate nimeni.
Mai mult decât pot să-mi aduc aminte
Clipe și ceasuri dragi răsfrânte-n minte
Care-au topit metalul prețios al flinței
Nu-i nimeni decât mine cel mai mult
Și nimeni nu-i nici cel mai gros sau strâmt
Nici cel mai scund nu poate fi ca mine...
Cât mă detest aici atâta sunt si umilinței
Nu-i cer răsplată sau răsfăț; nici bir credinței.
Mai mult de-acestea sunt în cele ce nu sunt
Și niciodată n-am să fiu mai bine
Puținul din această clipă apropiindu-mă
Și-al clipei sunt din ce în ce mult...
poezie de Ion Murgeanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ființa umană posedă o capacitate inerentă de auto-cunoaștere. Dar a te cunoaște pe tine însuți nu înseamnă doar a ști că te cheamă John, Jacob sau Henry, că ești înalt, scund sau potrivit ca înălțime, că ești bun sau rău, și așa mai departe; înseamnă să cunoști și misterul propriei tale existențe, teoretic și practic; să știi ce ești înăuntrul tău, de unde ai venit și cu ce scop te-ai născut pe pământ; dacă vei trăi aici veșnic ori șederea îți este numai de scurtă durată; din ce ești alcătuit și ce atribute ai; dacă te numeri printre îngeri, contemplând frumusețile naturii lui Dumnezeu, ori faci parte dintre animalele care nu știu decât să mănânce, să bea și să fie satisfăcute; ori dacă faci parte dintre demoni.
Inayat Khan în Pași pe cale
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >